STATISTICI Jumătate din pensionari au pensii mai mici de 800 de lei

Jumătate din pensionarii români au pensii mai mici de 800 de lei. Concret, este vorba de 2,3 milioane de persoane.

Din datele transmise de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP) la Ministerul Muncii rezultă că, la sfârşitul primului trimestru, erau 5.162.421 de pensionari, în scădere cu 40.827 faţă de perioada similară a anului trecut şi cu 21.634 faţă de sfârşitul lunii decembrie 2014. 

Potrivit CNPP, la sfârşitul lunii martie, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, numărul pensionarilor de asigurări sociale de stat a fost mai mare cu 8.462 de persoane, iar pensia medie a fost mai mare cu 41 de lei, arată Mediafax.

La sfârşitul primului trimestru, 49,71 la sută dintre pensionarii de asigurări sociale de stat aveau pensii sub 800 lei, pensia medie fiind de 886 de lei. „Salariul minim brut pe economie era la nivelul lunii martie 2015 de 975 lei şi câştigul salarial mediu brut 2.529 lei, pensia medie asigurări sociale de stat reprezentând 35,03 la sută din câştigul salarial mediu brut şi 48,44 la sută din câştigul salarial mediu net (1.829 lei)”, conform datelor transmise Ministerului Muncii.

Proporţia cea mai mare din cadrul pensionarilor de asigurări sociale de stat o aveau cei pentru limită de vârstă - 71,83 la sută, corespunzătoare unui număr de 3.365.009 persoane.

Populaţia continuă să scadă, cu intensităţi diferite pe sexe

România, la fel ca şi alte state membre ale Uniunii Europene, se confruntă cu consecinţele economice şi sociale complexe ale unei populaţii aflate într-un proces lent, dar continuu, de îmbătrânire demografică. Aşa se arată în raportul „Femeile şi bărbaţii. Parteneriat de muncă şi viaţă”, realizat de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Potrivit documentului, care apare din doi în doi ani, populaţia ţării noastre continuă să scadă, însă cu intensităţi diferite pe sexe. Cercetătorii arată că sporul natural a avut evoluţii diferite în ceea ce priveşte bărbaţii şi femeile.

Populaţia de la sate, îmbătrânită

Astfel, sporul natural negativ a fost în anul 2013 de 1,2 ori mai mare pentru populaţia masculină decât pentru cea feminină, din cauza supramortalităţii masculine. Aceleaşi date arată că în mediul urban trăieşte o populaţie mai tânără decât în mediul rural, unde România are o populaţie predominant îmbătrânită.

„Problema îmbătrânirii populaţiei nu este numai o problemă demografică, ci mai ales una economică, socială, culturală, medico-sanitară, ce impune studiul acestui fenomen într-o viziune pluridisciplinară”, arată cercetătorii INS, adăugând că la 1 ianuarie 2014, aproximativ 19,4% din populaţia de la sate depăşise vârsta de 65 de ani.

La aceeaşi dată, „longevivii”, segmentul populaţiei de 80 de ani şi peste, reprezentau 4% din totalul populaţiei, subliniază INS. Din totalul longevivilor, peste 35,5% erau bărbaţi şi 64,5% erau femei.

Vaslui, judeţul cu cei mai mulţi tineri

În ceea ce priveşte vârsta medie a populaţiei ţării, aceasta a crescut de la 39,6 (2008) la 41,2 ani (ianuarie 2014). „Diferenţieri în structura pe vârste a populaţiei apar mai pregnant în profil teritorial, determinate de variaţia teritorială a fenomenelor demografice şi a mişcării migratorii a populaţiei”, se specifică în raport.

Spre exemplu, judeţul Vaslui a fost considerat cel mai „tânăr” în 2014, la polul opus aflându-se municipiul Bucureşti. În acelaşi timp, judeţul Teleorman a înregistrat cel mai ridicat procent al populaţiei vârstnice, cea mai scăzută pondere a acestora fiind în judeţul Ilfov.

Perspective pentru anul 2060
 
Cercetătorii subliniază că în 2060, populaţia României ar ajunge, în variantă optimistă, la 14,3 milioane de locuitori, iar în varianta pesimistă la 12,5 milioane de locuitori.