Statistică îngrijorătoare: România este „campioană“ la mortalitatea din cauza COVID-19

Datele Centrului European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor, ECDC, arată că, în ultimele două săptămâni, România a devenit „campioană“ la rata deceselor din pricina COVID-19 – 3,1 la 100.000 de locuitori. Care sunt explicaţiile specialiştilor referitoare la această situaţie.

Suntem obezi, avem diabet zaharat, boli cardiovasculare, pulmonare şi, nu în ultimul rând, cancere. Iar la mortalitatea prin aceste afecţiuni ocupăm locuri fruntaşe, în principal pentru că ajungem să fim diagnosticaţi târziu, în faze avansate de boală, iar monitorizarea în sistemul de sănătate este deficitară. Toate acestea ne fac mult mai vulnerabili în faţa oricăror infecţii, cu atât mai mult în faţa unei pandemii de tipul COVID-19.

Ultimele statistici ale Centrului European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor – ECDC – publicate miercuri şi care se bazează pe ce s-a întâmplat în ultimele două săptămâni plasează România pe primul loc cu cea mai mare rată a deceselor – 3,1 – raportată la suta de mii de locuitori. Locul al doilea este ocupat la mare distanţă de Bulgaria – cu o rată de 1,6 – după care urmează Spania cu 1,0. Toate celelalte ţări europene au o rată subunitară.

Situaţia este „preocupantă“

Raportul ECDC prezintă situaţia din ultimele două săptămâni, dar România este pe primul loc de aproximativ o lună şi jumătate la numărul mare de cazuri nou diagnosticate, a declarat prof.dr. Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, care a catalogat situaţia ca fiind „preocupantă”. Mulţi dintre cei diagnosticaţi au şi boli asociate.

Potrivit acestuia, pe lângă riscurile mai mari la pacienţii cu boli cronice, o altă explicaţie ar fi aceea că sistemul de sănătate de la noi are capacitatea de a trata pacienţii, dar nu cu succes. Rafila nu a exclus posibilitatea ca unele spitale să nu reuşească să trateze toţi pacienţii sau existenţa unor disfuncţionalităţi.

„Cred că este o situaţie de moment“

Conf.dr. Mihaela Lupşe, medic primar de boli infecţioase la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase din Cluj-Napoca, şeful Clinicii de boli infecţioase I adulţi, spune că a remarcat în ultima perioadă numărul mare de decese. Rugată să comenteze cifrele ECDC, aceasta a spus: „Cred că este o situaţie de moment, nu este o regulă. Nu s-a întâmplat aşa de la bun început. Probabil că s-au adunat mai multe cazuri severe care, la un moment dat, au avut acelaşi deznodământ. Oscilaţii de genul acesta s-ar putea să se mai întâmple. Pacienţi care, probabil, se infectează cam în acelaşi timp, care stau cam la fel în Terapie Intensivă şi au aceeaşi evoluţie. Nu cred că putem trage o concluzie care să fie general valabilă. S-ar putea ca, după valul acesta de decese, să urmeze din nou o perioadă lungă în care să nu mai fie decese”.

Medicul infecţionist nu crede că există o altă explicaţie. „Nu cred că suntem mai bolnavi decât la începutul pandemiei, nu cred că avem mai puţine mijloace de tratament – dimpotrivă, eu aş spune că avem multe mijloace de tratament. La ora actuală, toate spitalele judeţene, toate spitalele de COVID primesc Remdesivir, care este terapie pentru pacientul critic şi sever, deci n-aş putea spune că stăm rău la acest capitol. Nu cred că există vreo explicaţie de genul vreunei deficienţe sau lipse de materiale şi medicamente”, a subliniat aceasta.

Statusul pacientului dictează severitatea bolii

Pentru dr. Adrian Marinescu, medic primar de boli infecţioase la Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof.dr. Matei Balş” din Bucureşti, ultimul raport al ECDC scoate la iveală minusurile sistemului medical românesc, dar nu pe cele de azi sau de ieri, ci pe cele mult mai vechi. „Cu ce sunt absolut de acord din ce spune prof. Rafila este că, din păcate, în România, pacienţii care au afecţiuni cronice severe nu sunt evaluaţi cum ar trebui şi din timp”, este de părere dr. Marinescu.

Iar o infecţie, cum este cea cu SARS-CoV-2, care vine la un pacient cu afecţiuni cronice – un diabet zaharat, de exemplu – va duce, cu siguranţă, la o probabilitate mult mai mare de dezvoltare a unei forme severe. „Sistemul de sănătate, din păcate, nu evaluează aşa cum ar trebui afecţiunile cronice, în general. Ca să luăm exemple, putem vorbi de boli cardiovasculare, pulmonare cronice, de diabetul zaharat, boli hepatice, boli oncologice. Ar trebui ca aceste boli să fie evaluate din timp şi atunci probabil că statusul pacientului ar fi mai bun şi o infecţie ar avea o probabilitate mai mică de a da o formă severă”, a explicat dr. Adrian Marinescu.

În al doilea rând, în momentul în care un pacient cu afecţiuni cronice face şi o infecţie severă, el ar trebui abordat într-un anume fel de sistem: „Şi aici discutăm de locurile din Terapie Intensivă. În Germania, unde există multe locuri la TI, pacientul poate fi preluat şi monitorizat încă dintr-un stadiu mai puţin avansat de boală”.

În al treilea rând, este vorba despre monitorizarea pacientului care are iniţial o formă aparent uşoară şi care evoluează prost ulterior. „Cât de repede reuşim să intervenim? Monitorizarea presupune intervenţii rapide la nivel de Ambulanţă – 112, la nivel de evaluare corectă în spitalele de urgenţă. Şi au fost astfel de cazuri de pacienţi care au evoluat prost fiind la domiciliu şi intervenţia s-a făcut, cred eu, un pic mai greu decât ar fi trebuit”, mai spune dr. Marinescu.

În concluzie, sistemul de sănătate ar trebui regândit şi asta nu se poate face peste noapte.