Specialiştii spun că numărul bolnavilor de Parkinson din Europa se va dubla până în 2030

La nivel european există 1,2 milioane de pacienţi care suferă de boala Parkinson, costurile medicale şi sociale pentru aceştia ridicându-se la aproape 14 miliarde de euro. Cu toate acestea, specialiştii se aşteaptă ca numărul celor care suferă de această boală să se dubleze până în anul 2030. În România, numărul bolnavilor de Parkinson nu se cunoaşte cu exactitate, deşi în momentul de faţă 70.000 primesc tratament.

„Tratamentele disponibile astăzi sunt rezultatele cercetărilor ştiinţifice aprofundate din ultimii ani, care se continuă astăzi deoarece sănătatea mintală este o prioritate la nivel global. Conform ultimului raport PhRma, în prezent, peste 30 de medicamente destinate bolii Parkinson şi peste 600 de medicamente destinate bolilor neurologice se află în cercetare şi dezvoltare”, a declarat Dan Zaharescu, director executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).

Tratamentul unui pacient constă fie în terapii medicamentoase care pot depăşi suma de 3000 lei lunar, fie în operaţii care le pot îmbunătăţi considerabil calitatea vieţii, dar al căror preţ variază între 30.000 – 80.000 lei.

Din cauza lipsei dotărilor şi a personalului medical necesar, de cele mai multe ori diagnosticarea bolii Parkinson în România se face atunci când pacientul se află deja într-un stadiu avansat de boală. O altă cauză este lipsa de informare a pacienţilor care, adesea confundă sau chiar ignoră simptomele specifice bolii Parkinson.

Lipsa banilor face ca mulţi dintre pacienţii care au indicaţii terapeutice pentru operaţie sunt trecuţi pe liste de aşteptare, timp în care boala avansează şi astfel scade dramatic capacitatea motorie şi cognitivă a acestora.

Boala Parkinson este o boală care duce la invaliditate. Cauzele ei nu sunt cunoscute, iar semnele nu sunt nespecifice, ceea ce o face dificil de diagnosticat. Parkinson este a doua cea mai întâlnită boală neurodegenerativă ca frecvenţă, după Alzheimer. Majoritatea cazurilor se înregistrează la pacienţi care depăşesc 55 de ani, dar 1 din 20 manifestă simptome înainte de vârsta de 40 de ani.