Specialiştii, entuziasmaţi de noile descoperiri din Covasna
0Articolul "Descoperire arheologică monumentală în Covasna", publicat ieri în "Adevărul", a declanşat o adevărată furtună de reacţii pe forumul ziarului. Peste 150 de comentarii
Articolul "Descoperire arheologică monumentală în Covasna", publicat ieri în "Adevărul", a declanşat o adevărată furtună de reacţii pe forumul ziarului.
Peste 150 de comentarii pătimaşe au lăudat sau contestat performanţa arheologilor români, care au găsit în satul Olteni, judeţul Covasna, urmele unei civilizaţii dacice vechi de peste 2000 de ani. Cercetările demonstrează existenţa dacilor în Transilvania şi continuitatea lor în Ardeal pe parcursul unui întreg mileniu, din secolele IV-III î. Hr. şi până în sec. V d.Hr. Specialiştii contactaţi de "Adevărul" au subliniat importanţa noilor informaţii. Cercetătorul Vasile Boroneanţ, doctor în arheologie, crede că "actuala descoperire arată că e vorba de o continuitate şi certifică prezenţa dacilor în Transilvania în urmă cu peste 2000 de ani". Acesta consideră că Teoria imigraţionistă a lui Roesler este demontată total. Conform acesteia, românii s-ar fi format la sud de Dunăre şi ar fi emigrat spre nord. "Dimpotrivă, este o devenire istorică permanentă, care începe odată cu neoliticul şi continuă după venirea gepizilor. Teoria lui Roesler a fost inventată în defavoarea poporului român.
Dar lumea nici nu prea o mai ia în considerare, din moment ce avem descoperiri categorice, care tocmai asta demonstrează, că noi am fost încă înainte de Hristos pe aceste meleaguri". Istoricul Adrian Majuru consideră că noile descoperiri atestă faptul că în regiunea Covasna dacii au format pătura demografică originară, cu patru secole înainte de Hristos, iar populaţiile care au venit ulterior s-au depus peste stratul iniţial. "A fost o zonă populată, chiar dacă rarefiat, de o populaţie dacică, anterior celei române. Deci continuitatea este evidentă şi era evidentă chiar şi în afara acestei descoperiri. Spun asta pentru că în anii `80, în anumite sate din Covasna, mai ales către Braşov, locuiau oameni de religie ortodoxă, dar care nu mai ştiau deloc limba română. Prin urmare, acesta este un argument asupra unui fenomen istoric de simbioză culturală şi profesională a unor populaţii de etnii diferite", ne-a declarat istoricul Adrian Majuru.