Specialişti, despre faptul că românii care vor să doneze bani pentru ONG-uri trebuie să stea la cozi la ANAF: „Donaţiile vor fi descurajate“

Se anunţă un an dificil pentru organizaţiile non profit care acordă servicii sociale copiilor bolnavi, bătrânilor sau oamenilor străzii. Asta pentru că cei care doresc să doneze 2% din impozitul pe venit o vor putea face doar dacă se duc personal la sediul ANAF sau dacă trimit formularul 230 prin poştă către serviciul fiscal. „Cei care au de pierdut sunt beneficiarii”, arată specialiştii, punctând că multe ONG-uri se vor închide.

Măsura, contestată deja de reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale, este deja în vigoare. ONG-uri care activează în zona serviciilor sociale şi lucrează cu copii cu autism, cancer, bătrâni sau oameni ai străzii, susţin că ar putea fi puşi în situaţia de a cere bani în schimbul serviciilor oferite sau chiar de a-şi opri activitatea, în condiţiile în care cea mai mare parte din venit provenea din impozitul pe venit donat de români. 

„Unele organizaţii clar se vor închide dacă nu caută alte surse de venit. Sunt şi organizaţii care nu depind de acei 2%, dar aici vorbim de organizaţii foarte mari. În ultimii doi-trei ani, formularele de 2% erau deja tipizate şi oamenii erau obişnuiţi să le completeze. Această măsură descurajează donaţiile. Din păcate, unele asociaţii se vor închide cu siguranţă. Au tot fost tentative asupra sectorului neguvernamental în ultima perioadă”, au precizat specialişti care lucrează în domeniu pentru „Adevărul”. 

Cine are de pierdut de pe urma acestei măsuri

Cei care au de pierdut de pe urma acestei măsuri sunt beneficiarii, avertizează şi psihologul Mihai Copăceanu. „În mod normal, orice măsură care presupune un efort va scădea din intees. ONG-urile vor suferi mult, mare parte din buget provin din aceşti 2%. Şi până acum era un efort pentru organizaţiile neguvernamentale. Scopul tău, ca stat, nu este să le îngreunezi activitatea. Şi-au implicat zeci de voluntari să colecteze formularele 230 anii trecuţi”, a explicat Copăceanu pentru „Adevărul”. 

Acesta susţine că sunt şanse ca o parte din proiecte să fie anulate, ceea ce ar fi dezastruos, în special pentru acei beneficiari care fac parte din categoriile vulnerabile. „Sunt pacienţi care au medici sau asistenţi care le acordă îngrijiri la domiciliu, serviciile fiind plătite de ONG-uri”, a mai spus Mihai Copăceanu. 

În ceea ce priveşte faptul că românii vor fi nevoiţi să stea la cozi pentru a depune formularele, psihologul arată că aceştia urăsc, în general, cozile. „A stat la coadă toată viaţa şi va sta iar la coadă doar dacă e ceva grav”, a menţionat specialistul. 

Câţi români au donat bani în 2016

O cercetare Omnibus din 2016 arată că interacţiunea populaţiei cu organizaţiile neguvernamentale a crescut foarte mult. Mai precis, la nivelul anului 2016, 20,9% din populaţie a făcut cel puţin o donaţie către un ONG, profilul cel mai activ fiind cu vârsta între 18 şi 44 de ani şi având studii superioare, potrivit Fundaţiei pentru Dezvoltarea Societăţii Civile. 

Dacă în mediul rural, doar 17% din populaţie a făcut o donaţie şi doar 2% au beneficiat de serviciile unui ONG, în urban situaţia este diferită. Mai precis, 23% din populaţia din urban a donat bani către asociaţii, arată sursa citată, însă a şi beneficiat într-o proporţie mai mare de serviciile unui ONG. 

Un studiu, făcut de Asociaţia pentru Relaţii Comunitare în 2016 evidenţiază că există mai multe tipuri de donatori individuali atunci când vine vorba de ONG-uri: donatorul accidental, care dă 100 de lei per donaţie, donatorul fidel, care donează lunar prin sisteme de plată recurentă şi donatorul activist, care nu doar că donează dar îi mobilizează şi pe alţii să îi urmeze exemplul.