Sondaj: Jumătate dintre români cred că politicienii ascund motivele reale din spatele deciziilor lor

Peste 48% dintre români cred că în lume se întâmplă multe lucruri foarte importante, despre care oamenii obişnuiţi nu sunt niciodată informaţi, ori că, de obicei, politicienii nu spun adevăratele motive din spatele deciziilor lor, conform unui sondaj realizat de INSCOP. Totodată, peste 70% dintre români declară că se confruntă cu știri și informații despre care cred că denaturează realitatea ori sunt false, arată directorul companiei, care atrage atenția că discursul public cu tente conspiraționiste este alimentat masiv în spațiul public.

Întrebați cât de des li se întâmplă, în general, să întâlnească știri sau informații despre care cred că denaturează realitatea sau care sunt chiar false, 19% dintre respondenți spun că li se întâmplă rareori sau niciodată, 17.9% de mai multe ori pe lună, 17.7% cel puțin o dată pe săptămână, 26.1% în fiecare zi sau aproape în fiecare zi, iar 11% de mai multe ori pe zi. 7.7%  dintre cei chestionați spun că nu pot aprecia, iar 0.6% nu răspund.

Potrivit INSCOP, declară că li se întâmplă rareori sau niciodată să întâlnească știri sau informații despre care cred că denaturează realitatea sau care sunt chiar false mai ales: votanții PSD și ai PNL, persoanele cu educație primară, cei inactivi potențial activi, gulerele albastre, locuitorii din urbanul mic sau din rural.

Persoanele cu vârsta între 30 și 44 de ani, cei cu studii superioare, gulerele gri sau albe, locuitorii din București și angajații la privat sunt categoriile care declară cel mai des că li se întâmplă de mai multe ori pe lună să întâlnească știri sau informații despre care cred că denaturează realitatea sau care sunt chiar false mai ales:

Spun că li se întâmplă cel puțin o dată pe săptămână să întâlnească știri sau informații despre care cred că denaturează realitatea sau care sunt chiar false mai ales: votanții USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu vârsta între 30 și 44 de ani, cei cu studii superioare, gulerele gri sau albe, locuitorii din urbanul mare, angajații la stat.

Votanții AUR, persoanele peste 60 de ani, locuitorii din urbanul mic și din regiunea Vest sunt categoriile care declară cel mai des că li se întâmplă în fiecare zi sau aproape în fiecare zi să întâlnească știri sau informații despre care cred că denaturează realitatea sau care sunt chiar false.

Disponibilitatea de a crede în conspirații

Acord afirmație: ”În lume se întâmplă multe lucruri foarte importante, despre care oamenii obișnuiți nu sunt niciodată informați”

Pe o scală de la 1 la 7, unde 1 reprezintă „Dezacord total”, iar 7 „Acord total”, 14.2% dintre respondenți indică 1 („Dezacord total”) pentru a-și exprima părerea față de afirmația ”În lume se întâmplă multe lucruri foarte importante, despre care oamenii obișnuiți nu sunt niciodată informați”. 2.4% aleg 2, 5.8% – 3, 7.9% – 4, 12.8% – 5, iar 8.4% – 6. 48.6% dintre cei intervievați indică 7 „Acord total”.

Sunt de acord total cu afirmația dată în special: votanții AUR, persoanele între 30 și 59 de ani, persoanele cu educație medie, gulerele albastre sau gri, angajații la privat.

Acord afirmație: ”De obicei, politicienii nu ne spun adevăratele motive din spatele deciziilor lor”

Întrebați în ce măsură sunteți de acord cu afirmația ”De obicei, politicienii nu ne spun adevăratele motive din spatele deciziilor lor”, 16.9% dintre respondenți aleg 1 (”Dezacord total”), 4.3% aleg 2, 5.8% -3, 5.7% – 4, 11.2% -5, 8% – 6, iar 48.1% – 7 (”Acord total”).

Sunt de acord total cu afirmația dată în special: votanții AUR, persoanele între 30 și 59 de ani, persoanele cu educație medie sau superioară, gulerele gri sau albe, angajații la privat.

Acord afirmație: ”Evenimentele care aparent nu au o legătură unul cu celălalt sunt adesea rezultatul unor activități secrete”

Cât privește afirmația ”Evenimentele care aparent nu au o legătură unul cu celălalt sunt adesea rezultatul unor activități secrete”, 19.2% dintre respondenți aleg 1 (”Dezacord total”), 5.3% -2, 7.3% – 3, 13.5% – 4, 16.5% – 5, 6.6% – 6, iar 31.6% -7 (”Acord total”).

Sunt de acord total cu afirmația dată în special: votanții AUR, persoanele între 30 și 59 de ani, persoanele cu educație medie, gulerele albastre sau gri, locuitorii din rural.

Acord afirmație: ”Există organizații secrete care influențează foarte mult deciziile politice”

Întrebați în ce măsură sunteți de acord cu afirmația ”Există organizații secrete care influențează foarte mult deciziile politice”, 17.7% dintre respondenți aleg 1 (”Dezacord total”), 4% aleg 2, 5% -3, 9.9% – 4, 10.8% -5, 7.1% – 6, iar 45.5% – 7 (”Acord total”).

Sunt de acord total cu afirmația dată în special: votanții AUR și ai PSD, persoanele între 30 și 59 de ani, persoanele cu educație medie, gulerele gri, cei cu un venit mai redus.

Acord afirmație: ”Rezultatele alegerilor din țările democratice sunt controlate și nu reflectă votul populației”

20.1% dintre respondenți aleg 1 (”Dezacord total”) pentru a-și exprima părerea  față de afirmația ”Rezultatele alegerilor din țările democratice sunt controlate și nu reflectă votul populației”. 5.7% aleg 2, 7.5% -3, 9.9% – 4, 19.1% -5, 7.2% – 6, iar 30.4% – 7 (”Acord total”).

Sunt de acord total cu afirmația dată în special: votanții AUR și ai PSD, persoanele între 30 și 44 de ani, persoanele cu educație primară sau medie, gulerele albastre, cei cu un venit mai redus.

Potrivit directorului INSCOP, Remus Ştefureac, credința în teoriile conspirației afectează credibilitatea instituțiilor politice.

”Credința în diverse teorii ale conspirației este destul de răspândită în rândul populației afectând atât credibilitatea instituțiilor politice, cât și abilitatea lor de a-și construi legitimitatea. Discursul public cu tente conspiraționiste este alimentat masiv în spațiul public și amplificat de rețelele sociale. Doar unul din cinci români (19%) declară că au întâlnit rareori sau niciodată știri și informații despre care cred că denaturează realitatea ori sunt false și peste 70% spun că au întâlnit astfel de informații fie de mai multe ori pe lună (18%), fie cel puțin o dată pe săptămână (18%), fie în fiecare zi sau aproape în fiecare zi (26%), fie de mai multe ori pe zi (11%)”, a declarat Remus Ștefureac.

Metodologie

Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda agenției de presă News.ro. Datele au fost culese în perioada 19 – 27 iunie 2024. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.