Sondaj Eurobarometru. De ce se tem cel mai tare europenii: războaie, coşul zilnic? Cum au răspuns românii

Cel mai recent sondaj realizat la nivelul UE indică faptul că europenii sunt tot mai îngrijorați de securitate, instabilitate geopolitică și costul vieții și vor o Uniune Europeană mai bine pregătită pentru a face față amenințărilor globale.

Uniunea Europeană traversează una dintre cele mai tensionate perioade din ultimele decenii, pe fondul conflictelor armate aflate în desfășurare în vecinătatea sa, al instabilității geopolitice globale și al unei succesiuni de crize care se suprapun.

Acest context se reflectă direct în percepțiile cetățenilor, care se declară tot mai îngrijorați de siguranța lor și de direcția în care se îndreaptă lumea.

Insecuritate generală

Potrivit celui mai recent sondaj Eurobarometru, realizat la comanda Parlamentului European şi publicat luni, 4 februarie, principalele temeri ale europenilor sunt legate de conflictele în curs, menționate de 72% dintre respondenți, urmate de terorism (67%), atacuri cibernetice lansate de actori din afara UE (66%), dezastre naturale agravate de schimbările climatice (66%) și migrația necontrolată (65%).

Nivelul ridicat al acestor procente indică o percepție generalizată a riscului, care depășește granițele tradiționale ale securității militare și include dimensiuni economice, climatice și digitale.

În România, aceste îngrijorări sunt resimțite astfel: aproximativ 68% dintre români se declară îngrijorați de conflictele din vecinătatea Uniunii Europene; 65% indică terorismul drept o amenințare serioasă, iar 61% se tem de atacuri cibernetice provenite din afara Uniunii.

Totodată, 61% dintre respondenți sunt îngrijorați de dezastrele naturale amplificate de schimbările climatice, iar 60% consideră migrația necontrolată o problemă majoră de securitate.

Amenințările informaționale

Dincolo de riscurile clasice, sondajul arată o creștere semnificativă a preocupărilor legate de spațiul informațional și de funcționarea societății.

La nivelul UE, dezinformarea este considerată o amenințare majoră de 69% dintre cetățeni, fiind urmată de discursul de incitare la ură (68%), conținuturile false generate de inteligența artificială (68%), protecția insuficientă a datelor personale (68%) și amenințările la adresa libertății de exprimare (67%).

În România, percepția acestor riscuri este chiar mai accentuată. 68% dintre români declară că sunt îngrijorați de fenomenul dezinformării, 64% de discursul de ură, iar 62% de conținuturile false generate de inteligența artificială.

De asemenea, 65% invocă protecția insuficientă a datelor personale, iar 65% se tem de amenințările la adresa libertății de exprimare.

Datele sugerează o conștientizare tot mai mare a impactului pe care manipularea informației îl poate avea asupra democrației și coeziunii sociale.

Pesimism general

Instabilitatea geopolitică influențează semnificativ percepțiile europenilor asupra viitorului.

Peste jumătate dintre respondenți, adică 52%, declară că sunt pesimiști în privința viitorului lumii, 39% sunt pesimiști cu privire la viitorul Uniunii Europene, iar 41% se tem pentru viitorul propriei țări. În contrast, perspectivele personale sunt mai optimiste,76% dintre europeni afirmând că privesc cu încredere viitorul lor și al familiei.

În România, aproximativ 39% dintre respondenți se declară pesimiști în privința viitorului lumii, 38% în legătură cu viitorul Uniunii Europene și 38% cu privire la viitorul României.

La polul opus, 72% dintre români afirmă că privesc cu optimism viitorul personal și al familiei.

Așteptări de la UE

În fața provocărilor cu care se confruntă de o bună perioadă de timp, europenii cer o Uniune Europeană mai coerentă și mai hotărâtă.

Potrivit sondajului, 66% dintre cetățeni consideră că UE ar trebui să joace un rol activ în menținerea siguranței colective, subliniind importanța rolului său protector în actualul context politic.

Unitatea este văzută drept un element-cheie: nu mai puțin de 89% dintre respondenți afirmă că statele membre ar trebui să fie mai unite pentru a face față amenințărilor globale.

În același timp, 73% sunt de acord că Uniunea are nevoie de mai multe resurse pentru a răspunde eficient provocărilor internaționale, iar 86% doresc ca UE să aibă o voce mai puternică pe scena globală.

Românii susțin aceste direcții într-o proporție și mai mare: aproximativ 76% cer mai multă unitate între statele membre, 69% doresc o UE cu o voce mai puternică la nivel global, iar 70% susțin alocarea de resurse suplimentare pentru Uniune.

În privința priorităților strategice, 40% dintre europeni indică securitatea și apărarea ca domeniu-cheie pentru consolidarea poziției UE în lume.

În România, 44% dintre respondenți indică securitatea și apărarea drept prioritate principală, urmată de economie, competitivitate și industri (29%) și de independența energetică (26%).

Costul vieţii

În paralel cu insecuritatea geopolitică, presiunile economice rămân o sursă majoră de neliniște.

Astfel, la nivelul UE, 41% dintre respondenți indică inflația, creșterea prețurilor și costul vieții drept principala problemă internă, iar 35% menționează economia și crearea de locuri de muncă.

În România, 40% dintre români indică inflația și costul vieții drept prioritate absolută, iar 38% menționează economia și locurile de muncă.

În ceea ce privește perspectivele, 29% dintre respondenți se așteaptă la o deteriorare a nivelului de trai în următorii cinci ani, procent puţin peste media europeană.

Încrederea în UE

În pofida acestui climat de incertitudine, sprijinul pentru Uniunea Europeană rămâne solid. La nivelul UE, 62% dintre cetățeni consideră apartenența țării lor la UE drept un lucru pozitiv.

În România, doar aproximativ 49% dintre respondenți consideră că apartenența României la Uniunea Europeană este benefică şi tot 49% au o imagine pozitivă despre UE.

Sondajul Eurobarometru al Parlamentului European din toamna anului 2025 a fost realizat de agenția de cercetare Verian în perioada 6-30 noiembrie 2025, în toate cele 27 de state membre ale UE. Sondajul a fost realizat față în față, iar în unele state membre (Cipru, Danemarca, Finlanda, Malta, Suedia și Țările de Jos) au fost realizate și interviuri video suplimentare (CAVI). În total, au fost realizate 26 453 de interviuri. Rezultatele la nivelul UE au fost ponderate în funcție de dimensiunea populației din fiecare țară.