Sociolog „dezgustat” de unul dintre subiectele de la Evaluare: „Copiii ăia sunt invizibili pentru un sistem strâmb”
0Sociologul Gelu Duminică sesizează faptul că unul dintre subiectele de la Evaluarea Națională, proba scrisă de la limba și literatura română, îi dezavantajează pe copiii cei mai săraci din mediul rural. „M-a dezgustat lipsa de cunoaștere a realităților sociale din România a celor care au făcut, și validat subiectele”,a transmis acesta.
Gelu Duminică susține că mii de elevi nu au fost niciodată într-o excursie, din cauza sărăciei.
„La evaluarea de clasa a VIII-a, elevii au trebuit să facă o compunere prin care să povestească o întâmplare pe care au trăit-o într-o excursie. Recunosc, m-a dezgustat lipsa de cunoaștere a realităților sociale din România a celor care au făcut, și validat subiectele. Mii de elevi, dintre cei care au dat examenul național astăzi, nu au fost în viața lor într-o excursie. Nu pentru că nu și-ar fi dorit, ci doar pentru că familiile lor sunt prea sărace pentru a-și permite o astfel de cheltuială. Mulți dintre ei sunt rupți de munca câmpului, îngrijirea animalelor, trebăluit prin casă sau în orice altă activitate prin care-și pot ajuta familia să dea «brânci la sărăcie»”, a scris Gelu Duminică, pe Facebook.
În opinia sociologului, să ceri o compunere unor elevi, care nu au fundament în realitate și cunoaștere, este „discriminatoriu”.
„Da, copiii ăia sunt «invizibili» pentru un sistem strâmb și slab echitabil și primesc o calitate mult mai slabă a educației. Însă să dezvolți un subiect prin care ceri o compunere pentru ceva care 10-15% dintre elevi nu are un fundament în realitate și cunoaștere, e, din punctul meu de vedere, discriminatoriu. Pentru că, din start, nu oferi șanse egale. (...) Închipuiți-vă cum ar fi fost pentru elevii din marile aglomerări urbane dacă subiectul ar fi fost centrat pe <o zi pe care au petrecut-o alături de părinți la munca de pe câmp>.”, a mai transmis sociologul.
Postarea sociologului a stârnit numeroase comentarii în mediul online, fiind masiv distribuită. Părerile părinților sunt împărțite.
„Ați spus lucrurilor pe nume. Nu toți copiii au avut privilegiul unei excursii. Când le ceri să scrie despre ceva ce n-au trăit, le transmiți, poate fără să-ți dai seama, că experiențele lor reale nu contează, că ele nu au loc la masa celor care decid. Aparținem atunci când suntem văzuți, când suntem incluși, iar evaluarea ar trebui să fie tocmai acel loc al echității, nu al excluderii. Nu e doar o eroare tehnică din partea celor care au întocmit subiectele. E o nedreptate care poate lăsa urme, pentru că sunt copii care, din prima clipă, au înțeles că subiectul nu e despre ei și, mai dureros, că nu e pentru ei. E greu și nedrept să îi pui în situația de a-și imagina o întâmplare pe care ar fi trăit-o într-o excursie... dacă ar fi fost. E revoltător, e nevoie să spunem asta și vă mulțumesc pentru că ați făcut-o”, a scris o persoană.
„Aveți mare dreptate. Chiar asta discutam cu puștiul meu după ce a ieșit din examen. Pe de altă parte, nici cei din marile orașe nu mai cunosc expresii arhaice ori regionalisme. Sunt multe discrepanțe și trebuie neapărat structurată materia, metodelele de predare, actualizarea lecturilor suplimentare și, cel mai important: reducerea decalajelor dintre condițiile pe care le au elevii din mediul rural față de cei din urban (în rural să vorbim despre infrastructură, iar în urban despre aer curat, despre reducerea poluării ori a traficului infernal)”, a adăugat altă părinte.
„Cu tot respectul, dar cred că exagerați pe speța asta. Dacă un copil de 14/15 ani nu poate să scrie un text cu o întâmplare banală dintr-o plimbare chiar cu prietenii din copilărie, o excursie de o zi sau să își imagineze ceva să poată concepe o mică povestire, înseamnă că a trecut degeaba prin școală - și asta nu are de a face absolut deloc cu vreo discriminare. Să fim serioși și rezonabili totuși!”, a scris o altă persoană.
„Vreți să vă spun ca 50 % din compunerile de clasa a-IV-a au legatura cu o excursie, o vacanță, o intamplare hazlie în parc, o pățanie la bunici? Uite, al meu copil nu a avut nicio întamplare hazlie în parc și nici o pățanie la bunici și s-a descurcat… a inventat pur si simplu. Compunerea este si despre imaginatie, nu doar relatare. Sunt sigura ca un elev de clasa a VIII-a ar fi putut inventa, daca unul din invatamantul primar poate”, a comentat alt internaut.
„Un copil care a citit suficient ar putea dezvolta idei in care sa cuprindă tocmai lipsa acelei experiențe. Rolul compunerii nu este de a sonda experiențele de viață ale copiilor ci mai degrabă organizarea ideilor intr-o structură, de a demonstra capacitatea de exprimare literara si folosirea unui vocabular adecvat”, a spus alt părinte.
„De data asta nu e așa. Este vorba de creativitate și literatură. Multi stau la bloc, multi nu au bunici la țară, însă își pot imagina o vacanță pe placul lor. Clasa a VIII-a își poate crea povestea fie că a fost, fie că nu. Aici ați exagerat. Înțeleg totuși patosul, doar că aici nu era cazul de așa ceva!”, a comentat altcineva.