Analiză Sociolog despre paradoxul ultimului Eurobarometru: românii, îngrijorați de viitorul societății, dar optimiști în plan personal
0Cei mai mulți europeni chestionați într-un sondaj realizat recent în cele 27 de state ale Uniunii Europene s-au declarat îngrijorați de securitate, instabilitate geopolitică și costul vieții, însă, în același timp, s-au arătat mai optimiști în privința vieții personale și a familiei.
Eurobarometrul a fost realizat în noiembrie 2025, în urma a peste 26.000 de interviuri. Potrivit rezultatelor sale, peste jumătate dintre respondenți au declarat că sunt pesimiști în privința viitorului lumii, 39 la sută sunt pesimiști cu privire la viitorul Uniunii Europene, iar 41 la sută se tem pentru viitorul propriei țări.
Optimiști cu privire la ei, pesimiști față de stat, UE și lume
În România, aproximativ 39 la sută dintre respondenți se declară pesimiști în privința viitorului lumii, 38 la sută în legătură cu viitorul Uniunii Europene și 38 la sută cu privire la viitorul României. Cifrele diferă însă în cazul perspectivelor personale. Trei sferturi dintre europenii chestionați, inclusiv românii, au răspuns că privesc cu optimism viitorul personal și al familiei.
Sociologul Valentin Fulger a explicat de ce mulți europeni se declară pesimiști cu privire la viitorul lumii și al statelor lor, în schimb se arată mult mai optimiști cu privire la propria persoană sau familie.
„Plecând de la datele pe care le-am citit în ultimul Eurobarometru, cu privire la temerile și speranțele pe care le au europenii legate de viitor, mi-am dat seama încă o dată că ceea ce spunea marele sociolog Vilfredo Pareto se adeverește, și anume că maselor nu li se poate cere să fie științifice, ceea ce explică neconcordanțele evidente dintre ceea ce se exprimă în acest sondaj. Este evident că, într-o lume din ce în ce mai bulversată, mai fragmentată, în care ordinea globală instituită după cel de-al Doilea Război Mondial se destramă, este puțin probabil ca viața personală sau de familie să fie altfel decât lumea în care trăim. Dar asta confirmă încă o dată, pe românește vorbind, că speranța moare ultima și că individul uman, pe lângă temeri — de exemplu, 52 la sută față de lume, 41 la sută față de propria țară, 39 la sută față de UE — are și speranță. În acest fel se creează un echilibru interior care elimină ceea ce este cât se poate de clar exprimat prin disonanță cognitivă, care poate fi înțeleasă sub forma: știu că lumea este periculoasă, dar nu cred că eu sau ai mei vom fi afectați de ceea ce se întâmplă în jurul meu”, arată profesorul universitar.
Valentin Fulger spune că, deși iluzorie, speranța cu privire la propria persoană, în contrast cu pesimismul legat de viitorul global, funcționează la nivel de confort psihic personal, reducând disonanța cognitivă.
„Oamenii se află într-o profundă disonanță cognitivă, cunosc cauzele care conduc la o astfel de lume violentă și nesigură și le conștientizează, indicându-le ca atare. Dau exemple: dezinformarea — 69 la sută, discursul de incitare la ură în mediul online — 68 la sută sau inteligența artificială folosită în scopuri oneroase — 68 la sută. Procentele extraordinar de mari, exprimate ca îngrijorare față de posibilitatea unui conflict zonal sau extins la nivel global — 72 la sută, față de terorism — 67 la sută sau migrație necontrolată — 65 la sută, au un corespondent faptic în lumea reală. Sunt fenomene sau procese aflate în curs de desfășurare; nu sunt simulări sau situații imaginare”, arată specialistul.
Pacea, prioritară față de drepturile omului
Potrivit sondajului publicat de Parlamentul European, prețurile ridicate continuă să afecteze nivelul de trai al cetățenilor, iar inflația, scumpirile, costul vieții și economia sunt principalele priorități pe care europenii doresc ca Parlamentul European să le abordeze.
Deși majoritatea respondenților se așteaptă ca nivelul lor de trai să rămână stabil în următorii cinci ani, aproape o treime anticipează un declin, în special în țările în care incertitudinea economică este resimțită mai acut. Oamenii se așteaptă ca UE să se concentreze pe consolidarea poziției sale în lume, în special prin accent pe apărare și securitate.
„Pacea se conturează drept valoarea pe care o doresc cel mai mult apărată de Parlamentul European (52 la sută), reflectând climatul geopolitic actual. Democrația (35 la sută), libertatea de exprimare (23 la sută), drepturile omului (22 la sută) și statul de drept (21 la sută) rămân, de asemenea, așteptări centrale”, arată Parlamentul European.
Valentin Fulger afirmă că acest aspect al sondajului oferă cele mai multe motive de îngrijorare, pentru că europenii sunt dispuși ca, pentru siguranță și securitate, să renunțe la libertăți individuale sau colective.
„Pacea trebuie apărată cu orice preț, spun 52 la sută dintre respondenți, la mare distanță urmând libertatea de exprimare — 23 la sută, drepturile omului — 22 la sută sau statul de drept — 21 la sută. Și cred că suntem exact în situația descrisă de Benjamin Franklin, care spunea că cei care sacrifică libertatea pentru puțină siguranță temporară nu merită nici libertatea, nici siguranța. Aș putea concretiza spunând că trăim într-o lume în care nimeni și nimic nu mai garantează pacea și ordinea internațională așa cum le știam, dar, și mai periculos, nu știm cine poate garanta că nu vom face saltul de la tehnofeudalism la autoritarism și apoi către o lume totalitară, dacă suntem dispuși, la nivel colectiv, să valorizăm pacea în condițiile în care nimeni nu ne garantează libertățile civile și statul de drept”, arată sociologul Valentin Fulger.
Din perspectiva lui, singura salvare stă în educație, în timpul pe care oamenii îl pot aloca, pe de o parte, pregătirii și, pe de altă parte, informării.