Video Soarta sistemului antigrindină, pasată către CSAT. Barbu: „În momentul de față niciun punct de lansare din România nu este omologat”

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a declarat că a cerut ca soarta sistemului antigrindină, a cărui activitate a fost suspendată anul trecut, să fie decisă în CSAT. România cheltuie 50 milioane euro pentru a proteja câteva zeci de mii de hectare de culturi, a precizat Barbu.

Activitatea sistemului antigrindină a fost suspendată în cursul anului trecut, la presiunea fermierilor din trei județe - Vrancea, Buzău și Prahova. Fermierii din aceste județe au acuzat că din cauza lansării rachetelor antigrindină ar fi intervenit modificări ale cantității de precipitații. În urma protestelor a fost emis un ordin de ministru, iar la această dată activitatea punctelor antigrindină, care în fiecare an începea în aprilie, este suspendată.

Prezent la un eveniment în județul Olt, duminică, 29 iunie, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a precizat că a solicitat ca problema funcționării sistemului să fie decisă în Consiliul Suprem de Apărare a Țării, iar asta pentru că punctele de lansare antigrindină funcționează cu tehnica produsă de Electromagnetica.

„Sunt foarte multe întrebări pe acest subiect, pe sistemul antigrindină. Am avut o discuție cu toți factorii implicați, inclusiv la ministerul Economiei și Electromagnetica, care produce aceste rachete, practic sunt activități militare, iar aceste societăți produc aceste lansatoare de rachete, dar și rachetele utilizate în e antigrindină din România. Am făcut solicitare către CSAT, se va lua în discuție acest punct pe ordinea de zi, astfel încât acest sistem să treacă, cu atâtea atribuții, de Armată, în subordinea Ministerului Economiei și societății comerciale care produce aceste rachete și aceste lansatoare”, a precizat Barbu.

Dincolo de solicitarea fermierilor care contestă beneficiile acțiunii sistemului antigrindină, o altă problemă era omologarea punctelor de lansare. Niciunul nu este omologat, a spus ministrul Agriculturii, iar asta deși sistemul funcționează de un deceniu și jumătate.

„În 15 ani, din păcate, vreau să spun, Agenția și toți factorii implicați, inclusiv aceste societăți care produc armament, nu au ajuns la o concluzie pe omologarea acestor puncte de lansare. În momentul de față, niciun punct din România nu este omologat. Mai mult de atât, în baza omologării trebuia să se realizeze un studiu de impact asupra mediului, dacă influențează sau nu influențează precipitațiile din România. Acest studiu nu a fost realizat până în momentul de față”, a adăugat ministrul Agriculturii.

„Dacă ele sunt bune pentru a proteja, eu sunt de acord să continuăm”

„Eu în continuare aștept ca decizia CSAT să fie una corectă, să se omologheze aceste puncte de lansare și dacă ele sunt bune pentru a proteja aceste culturi împotriva grindinei, eu sunt de acord să continuăm cu acest program de dezvoltare”, a mai spus ministrul.

Sistemul care a funcționat până anul trecut în România mai este utilizat la această dată în Bulgaria și Republica Moldova, în schimb țări precum Franța, Germania, Spania și Grecia au sisteme mai performante, care ar putea fi implementate și la noi în țară. În Programul Național Strategic (PNS) au fost prevăzute sume pentru acest obiectiv, a mai spus ministrul, iar de aceste sume pot beneficia fermierii din sectorul viticol, pomicol și fermierii care cultivă cereale.

Agenția Antigrindină, care astăzi este în structura Ministerului Agriculturii, ar putea fi la rândul ei preluată. În această structură sunt 57 angajați, însă cea mai mare cheltuială este alta, a subliniat ministrul. Există un contract-cadru semnat cu 15 ani în urmă cu firma care asigură exploatarea punctelor de lansare antigrindină, iar cheltuiala este de 50 milioane euro, „sume care nu se justifică din punct de vedere al muncii prestate de fiecare muncitor în aceste puncte de lansare”, conform ministrului.

„Trebuie să facem o evaluare corectă și din punct economic, ca și impact asupra sumelor. Am ajuns la aproape 50 milioane euro, în sistemul antigrindină, și culturile care au fost afectate anul acesta, când sistemul a fost suspendat, sunt undeva la 11.000 – 12.000 hectare în raza în care are acoperire acest sistem. Celelalte până la 40.000 hectare au fost afectate de grindină, dar nu erau în raza sistemului antigrindină. De aceea cred că ar trebui să facem și o evaluare economică și financiară, dacă statul trebuie să cheltuie acești bani pe acest sistem pentru a proteja 11.000 sau 12.000 de hectare”, a mai spus ministrul Florin Barbu.

Deși din trei județe au venit, anul trecut, solicitările care au dus la suspendarea activității sistemului antigrindină, din alte zone ale țării fermierii au făcut, inclusiv în acest an, demersuri pentru extinderea sistemului antigrindină, motivând că pot avea pierderi uriașe generate de fenomenele meteo.