Prăpăd în zeci de localități din raza sistemului antigrindină nefuncțional. „Cu ce să tragem? Cu promisiuni?”
0Aproximativ 30% dintre localitățile din Dolj sunt afectate de fenomenele meteo extreme din cursul zilei de 8 mai 2025. În cele mai multe grindina a distrus zeci de mii de hectare de culturi. Sistemul antigrindină a fost oprit de Ministerul Agriculturii.
Mii de fermieri din Dolj au început să-și inventarieze pagubele după potopul din ultimele două zile. În cele mai multe grindina le-a compromis în mare măsură culturile, dar le-a afectate și casele și mașinile. Multe dintre localitățile în care „a bătut piatra” sunt în raza de acțiune a sistemului national antigrindină. Atât doar că sistemul în acest an nu a mai fost pornit, decizia fiind a Ministerului Agriculturii, care a ascultat de vocea altor fermieri supărați pe rachetele antigrindină, din Prahova și Vrancea.
„Vedeți de ce urăsc oamenii sistemul?"
„Călărași, Dăbuleni, Amărăști de Sus și de Jos, Celaru, Bechet, Ostroveni, Sadova, Rojiște, Apele Vii, Daneți, localități lovite de urgia grindinei, tocmai când Ministerul Agriculturii ajunge la concluzia că Sistemele de stimulare a precipitațiilor și de combatere a grindinei sunt considerate ineficiente, ba chiar distructive. Suntem nebuni? Cine a cerut treaba asta? Cei care ne aduc mâncarea din import ? Cei de la care cumpărăm cu euro crescând în fiecare zi? Cei care vor să ne trimită la muncă în străinătate? Mai continua domnul Simion și investitorii spanioli să pună afinele în fiecare an, la 60.000 euro ha?”, este mesajul unui primar din zona afectată de fenomenele meteo.
„Domnule Barbu, aveți un memoriu acolo, în condițiile în care Centrul Antigrindină de la Drăgășani ne-a sunat să ne avertizeze că suntem sub un front de grindină, cu 10 minute înainte. Cu ce să tragem? Cu promisiuni? Vedeți de ce pierdem alegerile în zonele agricole?Vedeți de ce urăsc oamenii “sistemul”? Pentru că Sistemul a oprit sistemele antigrindină înainte de grindină”, și-a continuat primarul comunei Călărași mesajul.
Ironia face ca mai mulți primari din zonă să fi fost prezenți în momentul în care a început să cadă grindina la o întâlnire care avea ca temă tocmai pașii de urmat pentru a-și atinge obiectivul deblocării unei investiții de extindere a sistemului antigrindină în zona lor. Cândva, nu demult, au primit promisiunea că vor avea curând puncte de lansare a rachetelor antigrindină, pentru că este o puternică zonă legumicolă iar aici pagubele în caz de astfel de calamități sunt uriașe. Au rămas cu promisiunea și cu memorii depuse la mai multe instituții. Una singură le-a și răspuns: Senatul României, comisia de agricultură, care le-a transmis că memoriul lor a fost înregistrat.
„Noi suntem înconjurați de centre. Centrul Drăgășani, centrul care ajunge până aproape de Dăbuleni, centrul de la Cerăt, Segarcea. Noi am rămas, exact unde a dat grindina”, a declarat primarul comunei Călărași, Sorin Sandu, pentru „Adevărul”. Și de ar fi avut punctele de lansare pe care le-au cerut situația ar fi fost însă aceeași, pentru că în acest an sistemul antigrindină n-a pornit la 15 aprilie, așa cum se întâmplă de atâția ani încoace. De ce? Pentru că Ministerul Agriculturii a ascultat vocea altor fermieri care au cerut să fie suspendată această activitate (pe motiv că rachetele antigrindină alungă ploaia). A mai spus ministerul că se fac studii pentru a se determina dacă sistemul nu are cumva, pe lângă efectul dorit de cetățeni, acela de a-i feri de grindină, și efecte negative.
„Noi am simțit că în perioada asta totul este fluid și că de fapt nu că nu-și va asuma nimeni (n. red. – înființarea de noi puncte de lansare), dar pentru că probabil nici ei (n. red. - guvernanții) nu știau dacă mai rămân. Și uite că așa se și întâmplă. Doar Comisia de agricultură de la Senat mi-a răspuns că a luat notă de solicitarea noastră și că analizează. Iar acum încerc să revin cu fotografii, cu dovezi, să vadă că de fapt consecințele lipsei sistemelor de intervenție sunt catastrofale în raport cu riscul de a împrăștia norii și a nu mai da ploaie. S-au adunat toți idioții să-și expună opinii, nu mai contează nimic din ceea ce a descoperit știința, din tot ce am învățat. (...) M-a sunat directorul Centrului Drăgășani cu 10-15 minute înainte de a bate piatra și mi-a trimis - uite care e situația, sunteți exact în zonă. Dacă am fi avut sistem era simplu. Se dădea comanda și....”, spune furios primarul din Călărași.
De acum, cu un guvern interimar, legumicultorii din zona nisipurilor Olteniei sunt și mai deznădăjduiți că ceva în favoarea lor se mai poate întâmpla. Iar sezonul ploilor este de abia la început.
Zeci de mii de hectare afectate
Numai în zona nisipurilor, apreciază Sorin Sandu, sunt 40.000 – 50.000 hectare de culturi afectate în proporții variabile.
Directorul Direcției Județene de Agricultură Dolj, Sorin Romulus Agapie, spune că aproximativ 30% din localitățile județului au avut de suferit. Cele mai multe dintre acestea sunt situate în zona de protecție a sistemului antigrindină oprit.
„Deocamdată am discutat cu domnii primari unde au fost căderile de grindină și ploile abundente și vijeliile, centralizează și inventariază, primesc înștiințările privind gradul de afectare a culturilor, întocmesc rapoartele operative pe care le transmit către Instituția Prefectului, către Comitetul Județean pentru Situații de Urgență și către ISU Dolj, spre știință instituției noastre și APIA Dolj, după care, în urma centralizării, echipele vor merge în teren să constate pagubele. Avem foarte multe localități. Pe 8 mai am avut două coduri roșii”, a precizat directorul DAJ, pentru „Adevărul”. În multe dintre localitățile afectate nici măcar nu se poate intra în câmp, pentru a se constata pagubele, din cauza cantității mari de apă care a căzut. A fost prăpăd la Plenița, Orodel, Caraula, Vârtop, Rojiște, Teasc, Bratovoești, Perișor, Predești, Brabova, Castranova și încă multe alte localități, din primele date centralizate rezultând sute și chiar mii de hectare de culturi/localitate.
„De la Perișor doamna primar a sunat să întrebe de ce nu a fost funcționat sistemul antigrindină. Păi, așa cum știți și dumneavoastră, la acest moment există un ordin de ministru prin care a fost suspendată activitatea de lansare a rachetelor antigrindină, de la minister, urmare a unor sesizări făcute de către fermieri din Prahova și Vrancea, urmând să fie elaborat un studiu de impact a folosirii acestor rachete care să protejeze atât culturile agricole, cât și locuințele, cât și autoturismele de acest fenomen de grindină. La ședința de dialog social din cadrul Instituției Prefectului s-a discutat situația aceasta”, a adăugat directorul Direcției Agricole.
Centralizarea situațiilor privind pagubele produse este în curs, însă speranțele oamenilor sunt mici că vor primi sprijin prea curând. O situație similară s-a mai întâmplat în 2014, când statul a acordat despăgubiri, în schimb, în 2023, când a căzut grindină într-o localitate și a compromis culturile, păgubiții n-au mai primit nimic.
Unii dintre fermieri spun că sunt interesați să încheie polițe de asigurare, dar că nu găsesc societăți de asigurări dispuse să facă asta, cu atât mai puțin dacă pe hărțile de risc apar localitățile din care vin solicitările.
În cursul anului trecut, în perioada 15 aprilie – 31 august, se precizează în nota de fundamentare a unui document prin care Ministerul Agriculturii solicita fonduri suplimentare pentru activitatea sistemului național antigrindină, au fost protejate prin acțiunea sistemului antigrindină aproximativ 2,3 milioane hectare de culturi. În ultimii zece ani, se arată în același document, suprafața protejată prin acest sistem a crescut de la 116.000 hectare la peste 1,5 milioane hectare în 2021 și la 2,3 milioane hectare în 2024. Cu toate acestea, sistemul național protejează doar aproximativ un sfert din teritoriu, fiind folosite rachete antigrindină, adică un sistem pe care și țările din zonă îl folosesc (Republica Moldova, Serbia, Bulgaria, Macedonia de Nord, Croația), dar care este considerat învechit. S-a decis suspendarea, fără însă ca factorii de decizie să pună altceva în loc.
De pericolul pe care îl reprezintă suspendarea activității sistemului antigrindină s-au plâns și cetățenii din Mehedinți, un sat întreg având de suferit.
Se încarcă comentariile...
