Silvio Berlusconi - contestat in propria lui tara si antipatizat in Europa

De astazi, Italia preia presedintia semestriala a Uniunii Europene. Urmatoarele sase luni se anunta deosebit de furtunoase, avand in vedere ca, de cand se afla la putere, premierul italian Silvio

De astazi, Italia preia presedintia semestriala a Uniunii Europene. Urmatoarele sase luni se anunta deosebit de furtunoase, avand in vedere ca, de cand se afla la putere, premierul italian Silvio Berlusconi a reusit sa-si creeze destule antipatii in Europa. Cea mai dureroasa "ruptura" a Italiei de restul membrilor fondatori ai Uniunii a avut loc la inceputul acestui an, cand Silvio Berlusconi s-a numarat printre semnatarii "scrisorii celor opt" care au sustinut deschis interventia americana in Irak, in contradictie cu pozitia pe care nucleul franco-german se straduia sa o imprime UE. Recent, la ultima vizita pe care magnatul italian a facut-o in Orientul Mijlociu, el a refuzat sa se intalneasca cu Liderul Autoritatii Palestiniene, Yasser Arafat, imbratisand, in acest fel, linia diplomatica americana, intr-o evidenta contradictie cu pozitia (comuna, de aceasta data) a UE. (Gestul i-a atras critici prompte din partea Parisului, la care premierul italian a replicat sec ca "Franta a pierdut o buna ocazie ca sa taca", alimentand resentimentele pe care presedintele Chirac le are fata de el). Puternic contestat de societatea civila italiana, avand destule probleme cu justitia (de curand a reusit sa impuna in Parlament o lege care sa-i acorde imunitate pe timpul mandatului de premier, pentru a evita o probabila condamnare intr-un proces pentru dare de mita) si, pe deasupra, confruntat si cu neintelegeri destul de serioase in coalitia de guvernamant, Silvio Berlusconi nu pare cel mai potrivit detinator al presedintiei Uniunii, intr-o perioada cruciala pentru adoptarea Constitutiei Europene. Lipsa de diplomatie de care a dat dovada, pana acum, fata de unii dintre partenerii sai europeni si conflictul deschis cu presedintele Comisiei Europene, Romano Prodi, nu-l recomanda ca un negociator redutabil in complicatele tratative care vor avea loc in cadrul Conferintei Interguvernamentale (CIG), programate sa inceapa in luna octombrie. Premierul italian are, insa, ambitii foarte mari pentru urmatoarele sase luni: asa cum a declarat, saptamana trecuta, in fata legislativului, prioritatea absoluta presedintiei sale va fi impulsionarea decisiva a negocierilor asupra viitoarei Constitutii, astfel incat, in primavara anului viitor, sa poata fi semnat Tratatul de la Roma consfintind noua lege fundamentala europeana. Proiectul de Constitutie adoptat de Cei 25 la Consiliul de la Salonic este, pentru Berlusconi, o "buna baza de discutii" in CIG. Liderul italian - adept al unui sistem decizional mult mai flexibil decat cel stabilit in cadrul proiectului - va trebui, insa, sa aiba grija ca textul documentului propus de Valery Giscard d'Estaing sa nu sufere prea mari modificari, daca doreste ca discutiile din Conferinta Interguvernamentala sa se incheie la timp. Cea de-a doua prioritate a presedintiei italiene a UE este relansarea competitivitatii economice europene, obiectiv la fel de ambitios si (spun scepticii) cam utopic. Elaborarea unui plan pan-european de stopare a imigratiei clandestine se afla, de asemenea, in fruntea listei de prioritati. Urmeaza, pe lista obiectivelor propuse de cabinetul Berlusconi, continuarea extinderii, pentru "o Europa cat mai vasta". In aceasta privinta, pregatirea aderarii Romaniei si Bulgariei la Uniune ocupa un loc de frunte. La conferinta internationala sub genericul "Zilele Aspen", desfasurata, la sfarsitul saptamanii trecute, la Bucuresti, oficialii italieni au vorbit, pentru prima oara, de devansarea admiterii Romaniei si Bulgariei in UE. Aceasta ar putea avea loc in 2006, in loc de 2007 - desigur cu conditia ca Bucurestiul si Sofia sa incheie negocierile de aderare pana in 2004. Guvernul de la Bucuresti isi pune mari sperante in bunavointa presedintiei italiene, mizand pe sprijinul ei in accelerarea negocierilor de aderare. In afara Romaniei si Bulgariei, Italia va insista pentru aducerea Turciei si statelor balcanice mai aproape de Uniune. Nu in ultimul rand, presedintia italiana isi propune sa contribuie la repararea relatiilor transatlantice, grav afectate in timpul conflictului din Irak. Pe baza relatiilor excelente pe care le are cu Casa Alba, cu presedintele George W. Bush personal, premierul Berlusconi spera ca urmatoarele sase luni sa aduca progrese evidente in aceasta directie.