Şcolile cu prezenţă fizică au dublat numărul copiilor infectaţi şi ucişi de COVID

Într-o lună şi jumătate de şcoală cu prezenţă fizică, la categoria de copii cu vârste între 10 şi 19 ani s-au înregistrat tot atâtea cazuri şi decese de COVID-19 cât într-un an şi jumătate de pandemie, bilanţul pandemei fiind, practic, dublat după venirea la cursuri.

Şcolile cu prezenţă fizică au crescut aproape exponenţial numărul copiilor care au fost infectaţi cu noul coronavirus şi chiar al celor care au fost răpuşi de COVID-19. Conform datelor Grupului de Comunicare Strategică (GCS), acest fenomen s-a înregistrat la toate categoriile de vârstă ale copiilor. 

Concret, din datele transmise de GCS la solicitarea „Adevărul”, de la începutul pandemiei şi până la 1 noiembrie, la categoria de copii cu vârste între 10 şi 19 ani s-au înregistrat oficial 100.998 infectări cu SARS-CoV-2. Pe de altă parte, la aceeaşi categorie de copii s-au înregistrat în intervalul 13 septembrie 2021 (dată la care a început şcoala) şi 1 noiembrie 2021 nu mai puţin de 52.484 de infectări. Practic, în ultima lună şi jumătate s-au înregistrat tot atâtea infectări cât într-un an şi jumătate de pandemie. 

La capitorul decese, lucrurile stau la fel de prost. Dacă de la începutul pandemei şi până acum au pierdut lupta cu boala 19 copii cu vârste între 10 şi 19 ani, 9 dintre ei şi-au dat ultima suflare în intervalul 13 deptembrie - 1 noiembrie 2021, în ultima lună şi jumătate. Astfel, şi la acest capitol, în ultima lună şi jumătate s-au înregistrat tot atâtea decese cât într-un an şi jumătate de pandemie, şcoala cu prezenţă fizică punând serioas umărul la dublarea numărului de copii cu vârste între 10 şi 19 ani morţi de COVID-19. Altfel spus, dacă de la începutul pandemiei se înregistra un deces al unui copil la mai bine de o lună şi jumătate, acum, după începerea şcolii, ritmul în care copii pierd lupta cu boala a crescut la un caz la cinci zile. 

Şi la o categorie inferioară de vârstă, cea de cel mult 9 ani, lucrurile au fost serios înrăutăţite după începerea şcolii. Astfel, de la începutul pandemiei şi până în prezent, 48.773 de copii s-au infectat cu SARS-CoV-2, dar 22.402 au avut teste pozitive în ultima lună şi jumătatate. Practic, câteva săptămâni de şcoală cu prezenţă fizică au dublat bilanţul pandemiei şi la acest capitol. Decesele au fost mai puţin numeroase la această categorie de vârstă, de cel mult 9 ani. Astfel, de la începutul pandemiei au pierdut lupta cu virusul 15 copii. Procesul a fost şi aici accelerat în intervalul 13 septembrie - 1 noiembrie, când au decedat 5 copii. Practic, în ultima lună şi jumătate au decedat o treime dintre copii de cel mult 9 ani din toată pandemia. 

Sănătatea şi dreptul la viaţă sunt prioritare 

În acest context, psihologul Mihai Copăceanu susţine că cea mai bună soluţie ar fi şcoala online. „Deşi cunoaştem cu toţii, deopotrivă copii, părinţi şi psihologi dezavantajele şcolii online şi efectele izolării sociale, deşi cunoaştem cât de esenţială este pentru orice elev atât educaţia în format fizic, dar şi interacţiunea cu colegii şi daunele utilizării tehnologiei pe termen lung, suntem de părere că într-o situaţie excepţională precum pandemia, care are loc o dată la 100 de ani, sănătatea şi dreptul la viaţă sunt prioritare. Ca specialişti, suntem şocaţi şi întristaţi de numărul mare de infectări, de spitalizări şi decese în rândul copiilor preadolescenţi în ultimele două luni (mai mult decât de la începutul pandemiei) şi considerăm adoptarea unor măsuri eficiente de sănătate publică la nivel naţional şi local, comunitar ca fiind de maximă necesitate. Virusul ucide în mod clar. Suntem obligaţi ca adulţi să ne vaccinăm pentru a ne proteja copiii. Din păcate, copiii de vârstă mică sunt infectaţi prin interacţiunea cu un adult infectat. Vaccinarea în masă este o soluţie salvatoare”, subliniază Mihai Copăceanu. 

Mai puţini elevi în clase 

La rândul lui, prof.dr. Emanoil Ceauşu, medic primar de boli infecţioase, admite că numărul mare de cazuri la copii ca şi de decese a fost determinat în primul rând de numărul mare de cazuri generat de valul 4 şi mai ales de vârful acestuia, care a bătut toate recordurile negative înregistrate în vârfurile anterioare: „Varianta Delta a fost mult mai contagioasă şi s-a transmis mult mai uşor. Însă, să ştiţi că în toată lumea s-a produs acest fenomen: odată cu deschiderea şcolilor şi a universităţilor a crescut numărul de cazuri. Dar întotdeauna trebuie puse în balanţă avantajele şi dezavantajele, adică închiderea şcolilor – care echivalează cu lipsa de educaţie – şi numărul de cazuri care este ceva mai mare dacă le deschidem. Pe de altă parte, la copii, de obicei, infecţiile sunt mult mai uşoare, comparativ cu adulţii, şi punând în balanţă aceste lucruri fiecare stat îşi organizează deschiderea şcolilor în funcţie de priorităţi”. 

Universitarul a explicat ce înseamnă în viziunea sa pregătirea şcolilor în condiţii de urgenţă sanitară: „Înseamnă mai puţini elevi într-o clasă, cursurile să se ţină, în măsura în care se poate, cu geamurile deschise – aşa cum s-a întâmplat în Germania atunci când s-au înregistrat multe cazuri – pentru că e o boală care se transmite respirator. Cu menţiunea că ventilaţia reduce numărul de cazuri, nu-l suprimă. Cât priveşte testările, nu ştiu cât de mult ar fi ajutat. Unele ţări le-au practicat. Dar poţi să faci testarea azi şi copilul să fie negativ şi mâine să se pozitiveze. Pe urmă, testele antigen sau cele de salivă nu au o sensibilitate aşa de mare – în jur de 50-60%. Sunt multe aspecte subiective legate de aceste testări. Oricum, părinţii şi bunicii trebuie să se vaccineze. Este esenţial”. 

Trebuie ţinut cont de nivelul infrastructurii 

Pe de altă parte, dr. Adrian Marinescu, medic primar de boli infecţioase, directorul medical al Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Prof.dr. Matei Balş” din Bucureşti, spune că varianta Delta fiind una care se transmite foarte uşor era de aşteptat că vor fi multe infectări în rândul copiilor şi tinerilor. „Ei fac forme severe într-un procent mic. Dar pot transmite. Se ştie că întotdeauna deschiderea şcolilor a dus la creşterea numărului de infectări. Dar şi dacă ei nu sunt la şcoală, nu înseamnă că nu interacţionează, că stau în casă izolaţi. Poate că este o comunicare mai mică, dar în niciun caz nu se reduce totul la 0”, punctează medicul. 

Discuţia despre ţinerea şcolilor deschise sau nu trebuie să ţină cont de realităţile româneşti şi de nivelul infrastructurii de la noi şi nu doar purtată la nivel de principiu, mai spune dr. Marinescu. Iar soluţia este în altă parte: „O ţară care se doreşte europeană trebuia să fie pregătită printr-o rată bună de vaccinare. Aceasta şi nu alta este soluţia eficientă. Pentru că altfel, ţii şcolile închise, ai avantajul că ai mai puţine infecţii, dar ai marele dezavantaj că elevii pierd ani de şcoală. Mai ales că nu ştim cât va ţine pandemia”, conchide dr. Marinescu.