Schema piramidală de pe Telegram care păcălește tot mai mulți români. Cum funcționează noile țepe online

Că internetul e plin de capcane și metode de înșelăciune știm cu toții. Acum, pe rețeaua Telegram apar tot mai multe grupuri în care ești adăugat și ți se promit recompense financiare în schimbul unor sarcini cât se poate de simple. Silviu Stahie, expert în securitate cibernetică la Bitdefender, a explicat ce se află de fapt în spatele acestor scheme.  

Grupurile și mesajele care ridică suspiciuni

,,Bună ziua tuturor! Sper că aveți cu toții o zi minunată astăzi! Permiteți-mi să vă prezint acest grup și beneficiile pe care le puteți obține de pe urma lui" - așa sună primele mesaje odată ce ești adăugat pe grupurile fantomă de pe Telegram, de utilizatori pe care nu îi ai în lista de contacte. Urmează partea în care ți se prezintă așa-zisele beneficii, în urma unor sarcini simple. În acest caz,  ești invitat să urmărești anumite canale de WhatsApp, iar în schimb ți se promit sume cuprinse între 200 și 1000 de lei zilnic. 

Prima ,,recompensă" este însă mai mică, de 20 de lei.

 Întotdeauna apar conturi care pun întrebări despre felul în care funcționează lucrurile, iar la final spun că totul a mers bine și au primit banii. Un fel de Alba Neagra cibernetic.  Aceste conturi sunt false, iar în spatele lor nu sunt oameni reali, ci boți, spun specialiștii. 

Cum funcționează lucrurile

Schemele de acest tip sunt bine puse la punct, iar pentru a prinde în capcană utilizatorii, inițial chiar s-ar putea oferi bani. Numai că apoi oamenii oamenii ar fi atrași să investească, pentru ca veniturile să crească.  Silviu Stahie, expert în securitate cibernetică la Bitdefender explică felul în care funcționează lucrurile de obicei:

,,În urmă cu un an sau doi, exista o schemă asemănătoare, în care erai recompensat dacă dădeai recenzii pe Google Maps unor hoteluri, pensiuni etc. Este foarte probabil ca banii aceia care sunt promiși inițial (10-20 de lei) să fie reali. Așa se întâmpla și în schema de acum doi ani. Primeai banii respectivi fix pentru a te prinde. Dar este o schemă piramidală. Odată ce victima primește banii are încredere că este un lucru real. De aceea este mutată discuția în altă parte, pe WhatsApp. Acolo va fi contactat de către niște persoane reale, nu de boții de pe Telegram, iar victimele vor fi convinse să investească pentru a trece la următorul nivel de recompense. Zic: <<Ok, poți să mai câștigi câte 20 de lei, dar nu vrei să câștigi 1.000 de lei deodată?Numai că pentru asta trebuie să bagi o anumită sumă>>.

Tu nu vezi banii înapoi, doar ți se spune că ai primit recompensă. Și la un moment dat, când vrei să scoți banii de acolo ești scos de pe grupuri, nu îți mai răspund la mesaje". 

Cum ajung datele noastre pe mâinile celor care inițiază grupurile? Tot de pe internet, spune Silviu Stahie. 

,,Infractorii culeg datele (de exemplu numerele de telefon) din diverse breșe de securitate care sunt disponibile în mediul online și pur și simplu adaugă foarte multe numere de telefon, în speranța că, la fel ca și la un email de psishing (n.r.- înșelăciune electronică), din 1.000 - 2.000 de numere măcar unul-doi oameni să cadă în capcană".

Deși sistemul este de multe ori același (așa-zise recompense pentru like-uri sau follow), capcanele pot fi mai simple sau mai complexe. 

,,Depinde acum foarte mult de infractorii respectivi ce fel de capcane au. Unii merg și până la a construi site-uri foarte bine puse la punct, cu o interfață foarte frumoasă, unde ți se arată banii pe care i-ai câștigat. Depinde foarte mult de infractor. Unele scheme sunt foarte complexe, altele foarte simple, în care pur și simplu ești doar păcălit din vorbe să investești niște bani, pe care ulterior îi pierzi", spune expertul în securitate cibernetică.  

,,Funcționează"

Pe internet, dacă ceva pare prea frumos sau prea simplu ca să fie adevărat sunt șanse mari să nu fie.

,,Efortul de câteva minute ca să câștigi sume mari ar trebui să te pună în gardă. Dar faptul că aceste mesaje există și că aceste tentative există ne spune un singur lucru, și anume că ele funcționează.

În momentul în care îți oferă niște câștiguri atât de importante, atunci trebuie să te gândești: <<Ei ce au de câștigat din această afacere? >>. În această situație, în cel mai bun caz rămâi doar cu banii luați. În cel mai rău caz, s-ar putea să rămâi și fără niște date bancare, fără conturi la diverse rețele de socializare, parole. Sunt foarte multe situații în care victimele s-ar putea să piardă mai mult decât bani", explică Silviu Stahie. 

De cele mai multe ori, odată adunate suficiente victime, aceste conturi se închid. Dar apar alte grupuri și lucrurile o iau de la capăt. Pe lângă înșelăciuni, pe aplicație există și alte riscuri, atrage atenția specialistul: 

,,Telegramul are o particularitate: are o serie de funcții care îi permit să fie integrat cu alte servicii. Și combinat acest lucru cu faptul că este Vestul Sălbatic, este foarte nereglementat, infrastructura lui folosită în foarte multe atacuri. Când pui toate astea la un loc, este foarte greu să ai încredere. Boții sunt foarte, foarte răspândiți, ajutați de inteligența artificală ca să vorbească corect românește" .

Cum ne putem proteja

Soluțiile de securitate cibernetică sunt folositoare și s-au dezvoltat mult în ultimii ani, spune expertul. 

,,Ar trebui să avem tot mai multă încredere în sursele de securitate, pentru că ele nu sunt acolo doar să ne protejeze când descărcăm fișiere periculoase. Ele ne vor opri și atunci când încercăm să interacționăm cu site-uri. De exemplu, de cele mai multe ori aceste infracțiuni te redirecționează către diverse site-uri, care vor fi blocate de soluțiile de securitate. Vei fi anunțat că este vorba de o problemă.

La fel, vei fi informat atunci când primești aceste mesaje. Soluțiile noastre de securitate, de exemplu, au implementată funcția aceasta pentru Telegram, Discord, pentru mai multe aplicații. Și te vor informa când primești un mesaj suspicios. 

De asemenea, există foarte multe aplicații, unele gratuite, care îți permit să faci o poză a mesajului respectiv, să o încarci în serviciul cu pricina și să întrebi dacă este vorba despre ceva real sau de o păcăleală, dacă ești pe cale să devii o victimă."

Precauția și neîncrederea sănătoasă sunt, de asemenea, elemente care ne pot proteja să ne pierdem banii și datele.

,,Din nefericire, am ajuns într-o perioadă a internetului din care nu avem scăpare. Va trebui să fim suspicioși întotdeauna, indiferent de unde provin mesajele, va trebui să începem să le tratăm cu suspiciune. Companiile mari fac deja acest lucru. Au o politică numită ,,Zero trust" (zero încredere), pe care o aplică de foarte mulți ani. Și cred că ar trebui să ajungă și la consumatori. Dacă primim un telefon în care cineva spune că este de la o bancă, nu înseamnă neapărat că este de la bancă. Pe măsură ce ne vor intra în obișnuință aceste lucruri, sunt convins că se vor împuțina și atacurile. Pentru că odată ce nu vor mai funcționa, vor și dispărea", subliniază Silviu Stahie.