Romano-catolicii s-au săturat să li se spună "ceangăi"

Difuzarea la Strasbourg a unui film pe tema aşa-numiţilor ceangăi din Moldova nu a rămas fără reacţie în judeţul Bacău, zonă care a fost în ultimii ani o ţintă predilectă a Asociaţiei

Difuzarea la Strasbourg a unui film pe tema aşa-numiţilor ceangăi din Moldova nu a rămas fără reacţie în judeţul Bacău, zonă care a fost în ultimii ani o ţintă predilectă a Asociaţiei Maghiarilor Ceangăi. Romano-catolicii din Moldova, constituiţi în Asociaţia Romano-Catolicilor "Dumitru Mărtinaş", consideră că, prin asemenea manifestări, comunitatea lor este definită în mod eronat ca o minoritate etnică, prin titulaturile de "ceangăi" sau "maghiari ceangăi". "Cei 265.000 de romano-catolici români în Moldova au argumente clare, istorice, care demonstrează că denumirea de
ceangăi
reprezintă un abuz întreţinut sistematic prin falsuri şi denaturări, în dorinţa de a susţine, împotriva tuturor realităţilor, că în România ar fi încălcate drepturile acestor comunităţi", a declarat Gheorghe Bejan, preşedintele Asociaţiei "Dumitru Mărinaş". Nici în comunele Ghimeş-Făget şi Faraoani, considerate de susţinătorii ideii de marginalizare a "ceangăilor" drept zone de interes, nu par să existe problemele pretinse. Mai mult, unii dintre cei "contabilizaţi" drept ceangăi se consideră jigniţi de această titulatură. "Noi suntem romano-catolici, români. Aşa ne-au învăţat părinţii şi bunicii şi aşa trăim. Totul e românesc, şi portul şi obiceiurile
, a spus o bătrână din Ghimeş. Nici în Faraoani, una dintre comunele mari ale judeţului, nu se poate vorbi despre o minoritate etnică. "Avem puţini ceangăi, la ultimul recensământ cred că s-au declarat ceangăi cam 40 de persoane. Nu e o comunitate foarte activă şi nici nu sunt probleme de niciun fel", a spus primarul comunei, Adrian Solomon. "ştiu că sunt oameni care zic că noi suntem maghiari, că au vrut să ne înscriem copiii la limba maghiară, dar noi suntem români. Avem religia noastră, nu suntem ortodocşi, dar tot români suntem, nu de altă naţionalitate", a declarat unul dintre locuitorii comunei. În prezent, la şcolile din mai multe comune ale judeţului Bacău se predă limba maghiară, în urma cererilor asociaţiei maghiare către Inspectoratul şcolar. Însă numărul elevilor care doresc să o înveţe este în scădere. Potrivit Asociaţiei "Dumitru Mărtinaş", moldovenii catolici s-au considerat întotdeauna români, iar "ceangăii-maghiari" reprezintă o inovaţie lingvistică a cărei origine aparţine unui misionar secui catolic.
"Din acel moment, cercetătorii maghiari s-au lansat în căutarea originilor acestei etnii imaginare, ajungându-se să se vorbească succesiv despre "ceangăii" de origine cumană, peceneagă, hunică sau maghiară", a mai precizat preşedintele Asociaţiei "Dumitru Mărtinaş". Romano-catolicii din Moldova consideră că organismele europene au căzut într-o capcană propagandistică atunci când au adoptat Recomandarea 1521, care vorbeşte despre "ceangăi" şi "limba ceangăiască", considerate de origine maghiară. La ultimul recensământ, în judeţul Bacău, din 119.619 romano-catolici, 114.505 (96%) s-au autoidentificat drept români. Circa 4.000 s-au declarat maghiari şi 796 - ceangăi. De altfel, la nivel naţional, la ultima evaluare, din cei 2062 de ceangăi declaraţi, numai 403 au ales ca limbă maternă maghiara.