Românii, pe locul doi în Europa între popoarele care trăiesc la limita supravieţuirii
0Peste un sfert din populaţie este supusă riscului de sărăcie şi excluziune socială, Aşa arată un studiu Eurostat care subliniază că ne aflăm pe locul doi în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte lipsa condiţiilor de bază după Bulgaria.
Mai exact, în Bulgaria suferă de foame 32,8% din populaţie, în România 32,5% din oameni, în Grecia 31,8%, în Letonia 28,4%, în Lituania 28,3%, în Italia 27,3% şi în Spania 26,1%. Sărăcia în România este foarte profundă, circa 4.6 milioane de români fiind săraci, arată şi un studiu recent al Institutului Naţional de Statistică. Iar una dintre cele mai mari probleme este că sărăcia duce la un stil de viaţă nesănătos şi implicit la obezitate şi la boli cardiovasculare, diabet şi anumite tipuri de cancer.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii precizează că adolescenţii reprezintă 20% din populaţia globului, iar starea lor de sănătate nu este tocmai bună. La nivel european, unul din 3 adolescenţi suferă de obezitate sau malnutriţie, datele fiind reprezentative pentru ţările din estul Europei, implicit România.
În acelaşi timp, circa 700 de milioane de copii cu vârsta sub 5 ani din întreaga lume sunt malnutriţi sau obezi, fiind victime sigure ale unor probleme de sănătate pe viaţă ca o consecinţă a alimentaţiei prea sărace, sau prea „bogate”, conform UNICEF. 10% din copii foarte mici care sunt obezi sau subponderali trăiesc în ţări sărace. Estimările OMS indică faptul că până în 2025 vor fi afectaţi unul în doi oameni, iar 250 de milioane de copii vor deveni obezi până în anul 2030. De vină ar fi marketing-ul agresiv al companiilor de fast-food, preţul mic al produselor de accest fel, dar şi lipsa mâncării mai sănătoase.
Între foamete şi risipă de hrană
Iar toate acestea în timp ce în Uniunea Europeană, peste 88 de milioane de tone de alimente (în valoare de 143 de miliarde de euro) sunt aruncate la gunoi.
Sunt şi ţări în Europa unde traiul este decent. Nivelurile cele mai reduse ale sărăciei se înregistrează în Cehia (12,2%), Slovenia (16,2%), Slovacia (16,3%,), Finlanda (16,5%), Olanda (16,7%), Danemarca si Franţa (ambele cu 17,4%) şi Austria (17,5%). Aceste ţări sunt şi pionierii luptei împotriva risipei alimentare. Spre exemplu, Franţa a devenit în februarie 2016, prima ţară care a interzis risipa de hrană făcută de supermarket-uri. Magazinele care aruncă alimentele apropiate de data expirării, în loc să le doneze, riscă amenzi de până la 88.000 de dolari.