Românii, neputincioși în fața dezinformării de pe rețelele sociale. Cifrele dezarmante ale unui studiu la nivel european
0Românii folosesc TikTok și WhatsApp pentru informare într-o proporție mult mai mare decât restul europenilor. Un studiu realizat la nivelul UE - Eurobarometru - arată că suntem mai expuși la dezinformare și mai dependenți de influenceri. UE răspunde cu European Democracy Shield, un nou mecanism de protecție în mediul digital.
România apare din nou în zona sensibilă a unui Eurobarometru, de data aceasta având subiect de studiu modul care se cetățenii țărilor membre ale Uniunii Europene se informează din social media. În cazul României, TikTok și WhatsApp au devenit sursele preferate pentru informații sociale și politice, cu procente care depășesc media generală a Uniunii Europene.
Rezultatul arată un public expus, care caută informație pe platforme rapide, dar fără filtre de verificare mai amănunțită a informațiilor.
Bruxelles-ul reacționează cu o strategie nouă, European Democracy Shield, prin care vrea să limiteze efectele campaniilor de manipulare și să responsabilizeze marile platforme.
România depășește media UE în consumul de social media pentru informare
Datele Eurobarometrului confirmă că România stă diferit de Europa. În timp ce media europeană arată că 31% dintre respondenți folosesc TikTok pentru informare, procentul din România urcă la 46%. Suntem pe primul loc în Uniune când vine vorba de informare prin TikTok. Platforma a crescut exploziv în rândul tinerilor, iar conținutul scurt, rapid și emoțional determină o dependență informativă dificil de controlat.
WhatsApp devine și ea o sursă folosită pentru informații sociale și politice. 36% dintre români declară că o folosesc în acest scop față de 27% media europeană. Grupurile mari, mesajele virale și canalele informale cresc riscul ca informația neverificată să circule fără oprire.
Studiul mai arată diferența majoră dintre România și restul Europei atunci când vorbim despre influenceri. 47% dintre utilizatorii români îi urmăresc constant, față de 37% media UE. Fenomenul indică un spațiu public în care liderii clasici de opinie au un rol redus, iar încrederea se mută în zona creatorilor de conținut.
Televiziunea rămâne sursa principală de informare atât în România cât și în UE, cu 72 și 71%. Diferența apare la ponderea rețelelor sociale. Românii ajung la 48% , peste media europeană de 40% . Publicul tânăr, între 15 și 24 de ani, preferă social media în locul televiziunii, lucru valabil în întreaga Europă.
Comportamentul de consum indică o vulnerabilitate. 85% dintre români spun că întâlnesc pe rețele informații sociale sau politice fără să le caute, lucru datorat algoritmilor care îți livrează conținut în funcție de preferințele percepute. Media europeană pentru acest fenomen este 76%. Cea mai mare parte dintre utilizatori își caută activ informația, dar expunerea inițială rămâne și ne poate influența percepțiile.
Interesant este și profilul temelor care captează atenția. Românii urmăresc sănătatea, economia, democrația, statul de drept și securitatea europeană. În schimb, interesul pentru migrație este cel mai scăzut din UE, 18% . Contextul local explică această diferență prin volumul redus al migranților noi și integrarea relativ stabilă a celor deja prezenți.
În ceea ce privește dezinformarea, românii sunt conștienți de risc. 55% cred că au fost expuși în ultima săptămână, al doilea cel mai mare procent din UE după Ungaria. 57% verifică informația în alte surse, peste media europeană. Spiritul critic există, dar se combină cu incertitudine și anxietate informativă.
Datele indică un detaliu îngrijorător. Un român este cu 1,5 ori mai predispus să fie victima unei campanii de dezinformare pe TikTok față de media UE. Explicația ține de modul în care consumăm conținut scurt, emoțional și viral, dar și de numărul mare de utilizatori care consideră TikTok o sursă legitimă de informare.
UE răspunde riscurilor digitale cu noul Scut European pentru Democrație
În fața acestor riscuri, Uniunea Europeană a prezentat European Democracy Shield. Este un set de acțiuni care urmărește protejarea spațiului digital, în special în perioade electorale. Comisia Europeană cere platformelor mari să intensifice acțiunile împotriva conținutului ilegal și nociv. Google, Microsoft, Meta și TikTok trebuie să identifice și să eticheteze conținutul generat sau modificat de inteligența artificială.
Bruxelles-ul introduce un protocol de criză care permite coordonarea rapidă între autoritățile statelor membre în cazul unor operațiuni de manipulare. În paralel, va fi creată o rețea voluntară de influenceri care să promoveze informație verificată și regulile europene în spațiul digital. Noul Centru European pentru Reziliență Democratică va reuni expertiza națională, va analiza riscurile hibride și va sprijini acțiunile comune ale Uniunii.
Eurobarometrul arată o realitate complicată și anume faptul că România a devenit un stat în care social media domină în rândul tinerilor, iar consumul ridicat de TikTok, WhatsApp și YouTube vine la pachet cu expunere mai mare la manipulare. UE încearcă să reacționeze, dar rezultatul depinde și de capacitatea publicului de a construi un mod de informare mai disciplinat și mai transparent.