Românii cheltuie 820 de milioane de euro pe bunuri de care nu au nevoie
080% dintre români depozitează în locuinţele lor bunuri în valoare de 820 milioane de euro, se arată într-un studiu derulat de către o companie de cercetare şi o firmă de anunţuri online.
Cercetarea, la care au participat mii de oameni din toată ţara, arată că atât cei din mediul urban, dar şi cei din rural cheltuie mulţi bani pe lucruri pe care nu le utilizează: electronice de mici şi mari dimensiuni, electrocasnice, obiecte de grădinărit sau accesorii sportive. Experţii în educaţie financiară susţin că acest comportament este neproductiv pentru independenţa financiară şi deschide calea către noi şi noi excese în ceea ce priveşte cumpărăturile emoţionale, compulsive.
Mai exact, peste 70% din români cumpără telefoane mobile, în timp ce alţii achiziţionează calculatoare, laptopuri sau frigidere. În ceea ce priveşte valoarea totală, cei mai mulţi bani se duc pe electronicele mici (390 milioane de euro) şi mari (164 milioane de euro), urmate de articolele pentru casă (99 milioane euro), jocuri şi jucarii (47 milioane de euro) şi articolele şi accesoriile de sport şi timp liber (40 milioane de euro).
Bani irosiţi, nu investiţi. Asta arată cifrele, 35% dintre români ajungând să depoziteze bunuri nefolosite timp de un an sau doi, în timp ce 28% le ţin doi sau trei ani, iar 8% au spus că le păstrează mai mult de şase ani. Cei mai mulţi dintre consumatori (60%) păstrează bunurile în interiorul casei, în dulapuri sau debara, în timp ce doar un sfert aleg să le stocheze în boxă, pivniţă sau şopron. În plus, conform studiului, 85% din cei din mediul urban au bunuri stocate în gospodărie, în timp ce consumatorii din mediul rural păstrează lucruri în proporţie de 71%. În mediul urban, valoarea lucrurilor depozitate este de 605 milioane euro, de trei ori mai mare decât a cea din mediul rural (215 milioane euro). Cei mai mulţi români care cumpără bunuri de care nu au nevoie locuiesc în Bucureşti-Ilfov (86%).
„Avem nevoie de informaţii pe care le dobândim prin intermediul educaţiei financiare, cunoştiinţe care ne ajută să facem un plan de economisire sau un buget lunar de cheltuieli. Acestea pot părea dificil de implementat, pot copleşi un individ fără cunoaştere în zona financiară, însă ele sunt ceea ce oamenii gospodari făceau din responsabilitate dar şi din lipsa banilor: puneau pe hârtie lunar sumele de care dispun şi alegeau, în funcţie de priorităţi, pe ce cheltuie acele sume. Cu aceste evidenţe, nu lăsau loc risipei, ba chiar reuşeau să economisească. Fără aceste minime eforturi vom continua să cumpărăm emoţional, să facem excese şi nu vom dobândi independenţă financiară, necesară unei societăţi sănătoase”, a precizat directorul general al Asociaţiei Chartered Financial Analyst (CFA), Florentina Almăjanu.
Datele au fost culese din peste 900 de localităţi, prin intermediul participării a 7.379 de respondenţi.