România, la un an de la interzicerea fumatului în spaţiile publice închise: mai puţine internări în spital, cifre de afaceri mai mari pentru restaurante

La un an de la introducerea legislaţiei care introduce fumatul în spaţiile publice închise, specialiştii afirmă că s-au înregistrat mai puţine atacuri cerebrale şi internări în spital din pricina fumatului în timp ce patronii de baruri şi de restaurante au înregistrat cifre de afaceri mai mare ca în 2015, când legea nu era în vigoare.

Concret, la un an de la implementarea legii, numărul de externări pentru boli atribuite fumatului în 2016 versus 2015 a scăzut, ceea ce se traduce prin mai puţine îmbolnăviri acute provocate de tutun. 

Spre exemplu, în perioada martie - august 2016, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2015 s-au înregistrat mai puţine cazuri externate: 

• cu 5,4% (1.267 cazuri) mai puţine cazuri pentru adulţii spitalizaţi pentru boli ischemice coronariene;

• cu 11,5% (88 cazuri) mai puţine cazuri pentru adulţii spitalizaţi pentru accident vascular cerebral;

• cu 1,7% (638 cazuri) mai puţine cazuri pentru adulţii spitalizaţi pentru exacerbare a bronhopenumoniei obstructive cronice sau astm;

• cu 5,4% (708 cazuri) mai puţine cazuri pentru copiii spitalizaţi pentru exacerbare a astmului sau pentru o infecţie acută de căi respiratorii superioare (IACRS).

„Oamenii au văzut că există o schimbare. Nu şi-au imaginat că poţi să stai într-un restaurant fără să fumezi, sau că poţi să ieşi afară din birou, chiar dacă e frig, doar pentru a fuma. Acum, că au avut această experienţă directă şi că au văzut beneficiile, nu au de ce să se poziţioneze împotriva acestei legi”, a explicat, pentru „Adevărul”, pneumologul Magda Ciobanu, coordonatorul programului naţional „Stop Fumat”. 

Ce s-a întâmplat cu cifra de afaceri a restaurantelor

La rândul său, profesorul Florin Mihălţan arată că efectele benefice ale legii trebuie menţinute şi că restaurantele şi barurile nu au înregistrat nici pe departe pierderile pe care le estimau iniţial. „În acest moment, legea dovedeşte că protejează fumătorii dar mai ales fumătorii pasivi. Diminuarea expunerii la fumul de ţigară s-a concretizat prin internări mai puţine, s-au făcut economii la buget”, a declarat profesorul Mihălţan. 

Declaraţiile sale sunt susţinute de date oficiale ale ANAF care au infirmat îngrijorările patronilor imediat după ce legea a intrat în vigoare. 

Mai exact, cifra de afaceri a barurilor a crescut cu 5,1% la şase luni după aplicarea legii iar cifra de afaceri a restaurantelor a crescut în medie cu 20% la şase luni după aplicarea legii. Consumul de tutun este responsabil de peste 42.000 de vieţi pierdute anual în România şi continuă să reprezinte cauza principală de boală care poate fi prevenită. 

Odată ce românii au început să vadă pe propria piele efectele benefice ale legislaţiei antifumat, susţinerea pentru pachetul legislativ a crescut vertiginos. Concret, 85% din români susţin politicile antifumat, arată un studiu dat publicităţii. 

Rezultatele cercetării, care scoate în evidenţă faptul că trei sferturi dintre fumători evită să fumeze în casă, nu i-au luat prin surprindere pe specialişti. Aceştia susţin că ceea ce se întâmplă acum în România s-a întâmplat în fiecare ţară europeană care a adoptat legislaţie antifumat.