România interzice din vară pungile din plastic. Calendarul dispariţiei acestora

Începând cu vara acestui an, pungile din plastic subţire şi foarte subţire, cu mâner, vor fi interzise în România. Asta după ce Comisia Europeană a adoptat prima strategie la nivel european privind materialele plastice. Potrivit documentului, toate ambalajele de pe teritoriul european vor deveni reciclabile până în 2030.

Concret, se doreşte reducerea consumului de articole din plastic de unică folosinţă va fi redus, iar utilizarea intenţionată a microplasticului va fi limitată. 

„Trebuie să luăm măsuri pentru ca plasticul să nu mai ajungă în apa, în mâncarea şi în organismele noastre. Singura soluţie pe termen lung este reducerea deşeurilor din plastic, printr-o reciclare şi o reutilizare sporite”, a declarat prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, responsabil cu dezvoltarea durabilă.

Ţări precum Italia, Franţa, Danemarca sau Irlanda au interzis complet utilizarea pungilor de plastic şi au trecut la folosirea celor din material textil, care nu prezintă la fel de multe riscuri pentru mediu şi pentru sănătatea oamenilor şi cea a animalelor. 

Reprezentanţii organizaţiilor de mediu din România spun că se luptă pentru transpunerea directivei de trei ani şi că, dat fiind faptul că până acum nu s-au luat măsuri iar ecotaxa pusă pe pungile din plastic nu este o soluţie, e nevoie de o accelerare a demersurilor astfel încât să ne aliniem celorlalte ţări europene. Iar statisticile arată că un român consumă între 300 şi 500 de pungi pe an, puţine dintre ele ajungând, în final, să fie reciclate.

Mai mult plastic decât peşti în oceane până în 2030

„Legislaţia europeană încearcă să interzică total pungile care sunt oxodegradabile, cele care nu dispar, ci se transformă şi ajung de foarte mult ori în natură, inclusiv pe luciu de apă, în fluvii, în oceane. În momentul de faţă, la nivel de studii, este o estimare că aproximativ opt milioane de tone de ambalaje de plastic ajung în mări, oceane şi fluvii la nivel planetar. Iar dintre acestea, 270 de tone plutesc”, a explicat, pentru „Adevărul”, Andrei Coşuleanu, directorul executiv Let's Do It Romania. 

Un risc major e faptul că până în 2030 - 2050 în mări, fluvii şi oceane va fi mai mult plastic decât peşti. „În prezent, o cantitate foarte mare de peşte pe care omul o consumă este infectată cu plastic, dat fiind faptul că, de foarte multe ori, peştii ajung să confunde hrana cu plasticul şi îl ingerează. Până la urmă, tot asupra noastră ajunge această particulă de petrol, pentru că plasticul e făcut din petrol”, a completat Coşuleanu. 

Românii nu folosesc pungi biodegradabile

Potrivit acestuia, problema cea mai mare în România este că pungile care se găsesc în magazine nu sunt reciclabile. „Ceea ce noi solicităm de trei ani în România este interzicerea lor şi înlocuirea cu pungi biodegradabile. România nu are astăzi aşa ceva. Acum, cantităţi mici ajung la reciclare deşi nu există o statistică oficială referitoare la acest aspect. Ce este important este că pungile care se găsesc acum nu nu intră într-un proces de biodegradare rapidă, astfel încât ele să se transforme într-un îngrăşământ natural, aşa cum ar fi normal”, a mai spus reprezentantul Let's Do It Romania.

Nici ecotaxa pusă pe pungile din plastic nu este o soluţie. „Nu trebuie să plătim pentru un rău, ci trebuie să îl tăiem în carne vie, adică să renunţăm la această pungă de plastic care nu ajută cu nimic. Trebuie să învăţăm să ne schimbăm modul de viaţă şi să învăţăm că este nevoie de o reîntoarcere la pungile de material textil”, a precizat Coşuleanu. 

Pungile care vor dispărea în urma aplicării directivei sunt cele din plastic subţire (sub 50 de microni) şi foarte subţire (sub 15 microni), cu mâner. Concret, ele vor fi interzise atât la introducerea pe piaţa naţională cât şi la comercializare. 

„Nu va fi o migrare uşoară şi nici nu e sănătos să faci trecerea de azi pe mâine, dar România e în urmă cu toate directivele europene de mediu. Până în 2020, România are obligaţia de a recicla jumătate din cât produce astăzi, plasticul fiind cea mai mare resursă nevalorificată corespunzător. Trebuie să înăsprim această legislaţie, ca omul să înţeleagă că tot el este afectat direct şi indirect, în foarte scurt timp”, a conchis directorul executiv Let's Do It Romania.