România este fruntaşă la analfabetism

Elevii români au mari probleme când li se cere să citească un text; ei nu sunt în stare să înţeleagă sensul cuvintelor pe care abia le descifrează. Potrivit unei cercetări a Comisiei Europene, tinerii români stau cel mai prost la capitolul analfabetism dintre toţi europenii.

Elevii români au un nivel scăzut al competenţelor de citire, arată cel mai nou studiu anual al Comisiei Europene privind competenţele elevilor de pe continent. Nu doar că elevii stau prost la citit, dar în şcolile româneşti lipsesc şi specialiştii care să le ofere copiilor rămaşi în urmă sprijin pentru a recupera decalajele. Cercetarea arată că peste 40% din adolescenţii de 15 ani şi peste 38% din elevii de clasa a IV-a citesc cu dificultate.

Acest lucru înseamnă că românii pot cu greu să înţeleagă ceea ce citesc mecanic: ei localizează o singură informaţie într-un text şi pot identifica doar subiectul principal. Studiul arată că tinerii români nu pot să facă mai mult de o conexiune între o informaţie pe care o găsesc în textele citite şi cunoştinţele din viaţa de zi cu zi sau nici măcar nu pot realiza acest lucru. Cercetarea mai arată că 41% din elevii români au acasă mai puţin de 10 cărţi.

40% dintre adolescenţii români, în vârstă de 15 ani, citesc cu foarte mare dificultate. De unde crezi că ar trebui să înceapă lupta împotriva analfabetismului şi care sunt soluţiile?

Băieţii au probleme mai mari

Potrivit aceluiaşi studiu, băieţii sunt de două ori mai predispuşi decât fetele să aibă probleme cu cititul la nivelul întregului continent, însă cele mai mari diferenţe au fost înregistrate în România, Franţa, Portugalia şi Suedia. Pe o altă scală a cercetării, elevii din România şi Bulgaria stau mai prost la acumularea de cunoştinţe decât colegii lor din ţările europene. În aceste două ţări, procentele sunt cu 60% mai mici decât în ţările europene.

Cercetarea mai arată că unul din cinci adolescenţi în vârstă de 15 ani şi numeroşi adulţi din Europa nu pot citi corect. În acelaşi timp, numai opt ţări (Danemarca, Finlanda, Islanda, Malta, Norvegia, Suedia şi Marea Britanie) asigură specialişti în şcoli, în sprijinul profesorilor şi al elevilor. Ciprul este singura ţară unde suportul pentru educaţia secundară a crescut în ultima perioadă.

Şi în Grecia, elevii care au dificultăţi în citire au primit ajutor timp de şase ore pe săptămână. Deşi cele mai multe ţări au făcut progrese în elaborarea de politici privind alfabetizarea, adesea lipseşte concentrarea pe grupurile cu gradul cel mai ridicat de risc, precum băieţii, copiii din gospodării dezavantajate şi cei proveniţi din familii de migranţi.

Pentru Comisarul European pentru Educaţie, Androulla Vassiliou, numărul mare de tineri analfabeţi este inacceptabil. „Aceasta îi plasează într-o poziţie de risc de excluziune socială, face să le fie mai greu să găsească un loc de muncă şi le reduce calitatea vieţii. Am remarcat unele progrese în ultimul deceniu, dar nu este de ajuns. Alfabetizarea reprezintă baza oricărei învăţări - de aceea am lansat recent o campanie destinată tuturor vârstelor şi în mod special celor din medii defavorizate, precum copiii rromi", a declarat oficialul european la publicarea rezultatelor studiului realizat în 35 de ţări europene.

Miniştrii Educaţiei din Uniunea Europeană au stabilit recent, la cererea Comisiei Europene, un obiectiv de reducere a procentajului de persoane cu competenţe scăzute de citire de la 20% (media europeană) la mai puţin de 15 procente, până în anul 2020. Deocamdată, numai cinci state europene, toate membre ale UE (Belgia, Danemarca, Estonia, Finlanda şi Polonia) au atins deja acest obiectiv.

Top 5 ţări la analfabeţi

- România - 41%
- Bulgaria - 40%
- Luxemburg - 26%
- Austria - 25%
- Turcia - 24%

(Studiu efectuat în rândul elevilor de 15 ani)

150 de mii de elevi români au acasă mai puţin de 10 cărţi.