Ritualuri de Izvorul Tămăduirii, pentru vindecarea bolilor. Semnificația sărbătorii și ce este interzis să facem azi
0Într-o zi însemnată din calendarul creștin ortodox, românii celebrează Izvorul Tămăduirii pe 10 mai, respectând tradițiile și obiceiurile străvechi. Sărbătoarea, notată cu cruce roșie în calendar, comemorează una dintre minunile atribuite Maicii Domnului, legată de un izvor situat în apropierea Constantinopolului.
Conform tradiției, această minune s-a petrecut atunci când viitorul împărat al Bizanțului, Leon cel Mare, a fost ghidat de o voce divină să aducă vindecare unui orb cerșetor, folosind apa dintr-un izvor ascuns. Inspirat de acest eveniment, Leon cel Mare a construit ulterior o biserică lângă izvorul respectiv.
Ritualuri și semnificații ale sărbătorii
În această zi de sărbătoare, credincioșii participă la slujbe speciale de sfințire a apei, cunoscută sub numele de „sfințirea mică”, folosită apoi pentru stropirea animalelor din gospodărie și a încăperilor din casă, în credința că aceasta va alunga bolile și va aduce binecuvântare.
De asemenea, recoltele sunt stropite cu apă sfințită pentru a fi protejate de grindină, iar bolnavii beau agheasmă dimineața, pe stomacul gol, în speranța unei îmbunătățiri a sănătății lor.
Un alt obicei specific acestei sărbători este reprezentat de ritualul în care copiii se adună într-o parte a satului pentru a-și jura loialitate și prietenie, urmat de schimbul de obiecte sau alimente.
Interdicții și semne ale sărbătorii
De Izvorul Tămăduirii, în prima vineri de după Paște, există anumite interdicții în ceea ce privește activitățile casnice: nu se spală, nu se calcă rufe, nu se coase sau nu se desfășoară alte treburi gospodărești.
Se crede că apele sunt sfințite în această zi, fiind mai zgomotoase și mai zbuciumate, iar cei care se scaldă în această zi pot fi vindecați de diverse afecțiuni. De asemenea, se menționează că fântâna săpată în această zi nu va seca niciodată.
Gospodarii aruncă apă sfințită peste animalele de povară, pentru sănătate și spor în lucrările agricole, iar un obicei tradițional este acela de a pune o cană sub un nuc sau soc, pentru a afla cât mai ai de trăit.
În aceste moduri, românii păstrează vie tradiția și credința în Izvorul Tămăduirii, sărbătoare ce marchează legătura lor profundă cu valorile și datinile strămoșești.