Reprezentantul pacienţilor cu cancer, Cezar Irimia, despre situaţia femeilor cu cancer de sân: Lipsesc medicamentele necesare

Cancerul de sân este cea mai întâlnită formă de cancer în rândul femeilor, afectând peste 150.000 de românce, a căror stare s-a înrăutăţit din cauza lipsei acute a tratamentului pentru întreţinere hormonală. Preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), Cezar Irima a precizat că pacientele se descurcă fiecare cum pot, unele dintre ele chiar alegând să renunţe la tratament, din cauza costurilor ridicate.

 Cezar Irimia, a declarat, într-un interviu acordat pentru 360medical.ro, că în România există în prezent circa 150.000 de paciente cu cancer mamar, iar situaţia acestora s-a înrăutăţit în ultima perioadă, din cauză că lipsesc medicamentele pentru întreţinere hormonală. Prin urmare, „o parte dintre paciente sunt nevoite să caute medicamentele de care au nevoie în ţările vecine sau renunţă la tratament, conducând la un risc crescut de recidivă, care are loc imediat după stoparea tratamentului”, conform 360medical.ro.

În ceea ce priveşte nivelul de informare al pacientelor, acesta este unul extrem de redus iar de aceea, cancerele sunt depistate prea târziu, este de părere Irimia. În plus, femeile care au cancer au nevoie să fie echilibrate emoţional, de aceea este necesar că ele să practice sport, să mănânce sănătos, să faca terapie. Preşedintele FABC subliniază importanţa existenţei unui sprijin emoţional pentru paciente, acesta influenţând reuşita tratamentului în procent de 75%. 

Referitor la speranţa de viaţă a româncelor care au cancer mamar, Cezar Irimia este de părere că situaţia nu este deloc bună. „Dacă din 9.000 de femei depistate anual în România, din care mor peste 3.000, speranţa este foarte mică. Iar cele care supravieţuiesc o fac prin eforturi proprii”, a spus acesta, de unde rezultă că cele mai vulnerabile şi cu risc de deces sunt femeile sărace, care nu îşi permit procurarea tratamentului de întreţinere hormonală. 

Cezar Irimia subliniază importanţa existenţei unui sprijin emoţional pentru paciente, acesta influenţând reuşita tratamentului în procent de 75%.