RAPORT Consumul de etnobotanice în rândul tinerilor, în creştere

Consumul de etnobotanice a crescut considerabil în rândul tinerilor europeni, cu atât mai mult cu cât ele pot fi obţinute cu uşurinţă. Aşa arată statisticile preliminare din cadrul studiului Eurobarometru realizat pe tineret şi droguri.

Concret, tinerii consideră că drogurile legale sunt mai uşor de procurat decât ecstasy şi heroina: 15% dintre tineri au declarat că au putut obţine noile substanţe psihoactive "foarte uşor" sau "destul de uşor" în perioada a 24 de ore, în timp ce pentru exstasy procentul a fost de 13% şi pentru heroină 9%.

Dintre cei care au folosit astfel de substanţe, doi din trei subiecţi le-au procurat de la un prieten (68%). Numai 3% au procurat substanţe legale prin intermediul internetului. Mai mult de jumătate dintre respondenţi (57%) consideră că noile substanţe sau ecstasy folosite o dată sau de două ori reprezintă un risc asupra sănătăţii – 62% au această opinie când vine vorba de cocaină. Numai 21% consideră canabisul riscant.

Unul din cinci tineri a consumat canabis în ultimul an

Aproape unul din cinci tineri (17%) a folosit canabis în ultimele 12 luni, reprezentând o creştere de 14% din 2011.

35% dintre tineri cred că noile substanţe are trebuie interzise, în timp ce 47% sprijină această idee numai în măsura în care respectivele substanţe pot afecta sănătatea. Puţin peste jumătate dintre respondenţi (53%) susţin continuarea interzicerii canabisului. Majoritatea respondenţilor consideră că heroina, cocaina şi ecstasy ar trebui interzise în continuare.

O mare problemă, în opinia experţilor, e faptul că medicamente şi compuşi care au uz legitim sunt vândute pe piaţa neagră prin diverse filiere, sub formă de „droguri legale”, „substanţe chimice utilizate în scop ştiinţific” sau chiar „suplimente alimentare”. „Viteza apariţiei noilor substanţe pune la încercare procedurile legale de control al drogurilor deja instituite”, atrag atenţia specialiştii. 

Spre exemplu, doar la nivelul anului 2013, au fost identificaţi la nivel european 651 de vânzători en-gros de substanţe noi cu efecte psihoactive, iar numărul reţelelor ascunse, care vând droguri traficanţilor şi consumatorilor, este în creştere. „Faptul că producătorii, furnizorii, retailerii, serviciile de găzduire pagini de web şi de plată online au sediul în ţări diferite, îngreunează eforturile de control”, prevede documentul. 

România, ameninţare pentru Europa 

Un alt raport european arată că drogul consumat cel mai frecvent în Europa este canabisul, iar cifre recente subliniază că 74 de milioane de adulţi europeni, cu vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani, au experimentat efectele acestuia cel puţin o dată în viaţă. Nu mai puţin de 15 milioane de adulţi tineri (15 - 34 de ani) au consumat canabis în ultimul an. De altfel, peste 80% din capturile înregistrate în Europa sunt de canabis. 

Scăderea consumului de heroină ar putea veni şi din faptul că acest stupefiant este responsabil pentru cea mai mare rată de morbiditate şi mortalitate asociată consumului de droguri din Europa. Specialiştii spun însă că din nefericire consumatorii români nu au fost impresionaţi de aceste informaţii şi, astfel, România a ajuns o ameninţare în ceea ce priveşte infecţia cu HIV/SIDA în Europa. Asta din cauza creşterii bruşte a numărului narcomanilor care îşi injectează stupefiante cu aceeaşi seringă. În aceeaşi situaţie este şi Grecia. „Dacă în anul 2010, Grecia şi România depăşeau doar cu 2% numărul total de infecţii raportate, în anul 2012, cifra a crescut la 37%”, se arată în raport. 

Medicul Adrian Abagiu, doctor în cadrul Institutului de Boli Infecţioase „Matei Balş” din Capitală, spune că situaţia de la noi din ţară este dramatică din acest punct de vedere. „La ora actuală, 5.000 din cei 20.000 de utilizatori de droguri sunt bolnavi, în scurt timp peste jumătate din ei vor fi infectaţi cu HIV/SIDA sau hepatite dacă nu se iau măsuri”, a declarat medicul.

Acesta e de părere că în România locurile de tratament pentru consumatorii de droguri sunt insuficiente. „În urmă cu câţiva ani, ne-am angajat că vom înfiinţa 3.800 de locuri de tratament. Avem doar 1.200, insuficient faţă de cât avem nevoie”, a conchis Abagiu.