Profilul emigrantului în România
0Basarabeancă de origine, Maria a ajuns în România împreună cu soţul. Iniţial, intenţiona să-şi facă aici doar rezidenţiatul şi multă vreme a fost convinsă că odată această etapă depăşită se va reîntoarce în Republica Moldova.
Situaţia politică din ţara de origine s-a schimbat însă, părinţii au decedat, iar Maria s-a gândit că viitorul copiilor ei sună mai promiţător în România. Apartenenţa la spiritualitatea şi la valorile tradiţionale româneşti, limba română reînvăţată cu efort şi tenacitate au ajutat-o să se simtă acasă în România.
60.000 de străini în România
Maria este unul dintre participanţii la studiul „Integrarea străinilor în societatea românească", realizat de Fundaţia Soros împreună cu Asociaţia Română pentru Promovarea Sănătăţii (ARPS) şi publicat ieri. Potrivit cercetării, cei mai mulţi străini care aleg să emigreze în România provin din Republica Moldova, Turcia şi China. Cele trei ţări deţin 60% din totalul imigranţilor, cifră estimată anul trecut la 60.000.
Cercetarea arată că principalele motive pentru care România este aleasă ca ţară de emigrare ţin de reîntregirea familiei, de studii sau de găsirea unui loc de muncă. Potrivit aceleiaşi surse, România îşi păstrează caracteristica de ţară în principal de emigraţie, dar devine, pe lângă ţară de tranzit, o ţară de destinaţie din ce în ce mai atractivă pentru imigranţi. Potrivit previziunii Eurostat, în perioada 2008-2060, România va înregistra cel puţin o rată a imigraţiei de 18,4 la mia de locuitori (1,84%).
Ţările din care au venit cei mai mulţi străini cu drept de şedere permanentă sunt Turcia, China şi Siria. Cât priveşte străinii care au obţinut o formă de protecţie din partea statului român (azilanţi sau refugiaţi), 52% sunt irakieni, 18% iranieni, iar 5% palestinieni. Numărul total al străinilor care au obţinut o formă de protecţie este, potrivit statisticilor oficiale, de 3061.
Principalele comunităţi de străini sunt în regiunea Bucureşti-Ilfov (41%) şi în Iaşi, Cluj, Constanţa, Timiş, Prahova şi Bihor (33%). „Imigranţii nu-şi cunosc drepturile, iar birourile de informare pentru străini nu sunt suficient cunoscute", a spus Bogdan Păunescu, reprezentantul ARPS. Cele mai frecvente dificultăţi pe care le are un emigrant în România ţin de necunoaşterea limbii române şi de lipsa resurselor financiare.
Cum îi privesc românii
Chiar dacă aproape 80% din români declară că au o părere bună, foarte bună sau neutră despre imigranţi, puţini vor ca aceştia să se stabilească în comunitatea lor. Cei mai mulţi români se tem că străinii ar putea constitui o ameninţare pentru locurile lor de muncă.