Profii dezaxaţi, greu de dibuit

Profesorii cu comportament deviant, cei obsedaţi sexual sau extrem de violenţi nu pot fi depistaţi: controalele psihologice anuale pe care sunt obligaţi să le facă sunt o simplă formalitate.

Un profesor de pian este acuzat că a întreţinut relaţii sexuale cu două minore, iar un asistent universitar a fost prins cu filme pornografice cu copii. Acestea sunt ultimele două cazuri care au stârnit indignarea unei ţări întregi. Ele fac însă parte dintr-o serie lungă în care dascălii ajung să nu mai fie modele de urmat. Acum doi ani, o învăţătoare şi-a dat afară de la ore una dintre eleve pentru simplul motiv că era de etnie rromă. La începutul anului, o profesoară din Iaşi i-a aplicat unui elev o corecţie dură: i-a ciuntit bretonul pe motiv că stătea cu părul în ochi. Un profesor de la Universitatea clujeană Babeş-Bolyai i-a condiţionat unei studente promovarea examenului de întreţinerea de relaţii sexuale cu el.

Testele pot fi păcălite

Din nefericire, astfel de situaţii devin din ce în ce mai des întâlnite în şcoala românească. Psihologii le pun pe seama lipsei de moralitate şi spun că astfel de comportamente nu pot fi depistate la testările de rutină. Mai mult, obligaţia profesorului de a se supune unui control psihologic anual se rezumă de cele mai multe ori la o simplă adeverinţă medicală formală. Violatori, perverşi sexual, bătăuşi, schizofrenici, oricare ar fi „păcatul" pe care-l poartă, astfel de profesori n-au ce căuta în şcoală. Legislaţia mult prea permisivă şi testele psihologice făcute de mântuială fac ca eliminarea acestor cazuri patologice din sistemul de învăţământ să fie greu de realizat.

În mod normal, dascălii ar trebui să treacă în fiecare an prin cabinetul psihologului şi prin cel al medicului de medicina muncii. Nu stă nimeni să verifice însă cât de serios sunt făcute aceste teste şi dacă în spatele caracterizării „apt" pe fişa medicală se ascunde cu adevărat o vizită la medic. „În mod normal, o testare de medicina muncii nu presupune neapărat şi o testare a personalităţii, ci doar dacă este compatibil cu locul de muncă respectiv", spune psihologul Sorana Lincar.

Adică de cele mai multe ori prea puţin pentru a depista tulburări psihice grave. „Cei care au un IQ mai ridicat pot să disimuleze foarte uşor. Testele care determină dacă persoana respectivă disimulează sunt foarte amănunţite, au peste 500 de întrebări şi durează în jur de două ore, iar interpretarea lor alte două-trei ore. Nimeni nu are răbdare să treacă prin aceste chestionare", explică şi psihologul Valeria Popa. În plus, dascălii sunt puşi să semneze pe proprie răspundere că nu au avut boli de ordin psihiatric şi că nu consumă alcool sau droguri. „Din proprie experienţă, pot spune că nu prea se împiedică nimeni de examenul de medicina muncii la angajare", mai spune Valeria Popa.

Responsabilitate împărţită

Directorii de şcoală au o responsabilitate foarte mare în identificarea cazurilor de profesori cu tulburări grave de comportament. „Dacă am observat ceva în neregulă, am primit reclamaţii de la elevi sau părinţi, atunci se face o analiză la nivelul comisiei metodice şi dacă se constată că starea de sănătate afectează procesul educativ, atunci recomandăm un test medical mai amănunţit", explică Iuliana Soare, directoarea Şcolii nr. 1 din Capitală.

Din acest punct de vedere, noua Lege a educaţiei permite directorilor şi consiliilor de administraţie un mai mare control şi o mai mare putere de decizie asupra cadrelor didactice, putând să-i sancţioneze şi să le desfacă contractele de muncă odată condamnaţi. Legea educaţiei mai prevede şi ca de anul acesta examinarea psihologică să fie obligatorie, să se desfăşoare anual şi să se facă după un formular specific.

Ca profilaxie, Ministerul Educaţiei face la fiecare început de an şcolar un instructaj cu inspectorii generali, distribuind un cod de comportament pentru profesori, dar aşa cum spune Tudorel Urian, purtătorul de cuvânt al ministerului, „mereu apare ceva la care nu te aştepţi". „Întotdeauna după ce se întâmplă un caz concret, cineva se gândeşte la o soluţie care să oprească producerea acelui tip de infracţiune. Dar întotdeauna apare ceva la care nu te aştepţi. Cum pot să prevăd că un profesor face sex cu un copil de 12 ani? E un caz patologic, nu de disciplină. Iar dacă un doctor dă verdictul că profesorul e valabil intelectual şi apoi se constată că e un psihopat, ce poate face ministerul?", întreabă, retoric, Urian.

Trăim o criză de moralitate

Cum ajung profesorii să privească nişte copii ca pe potenţiali parteneri de sex? Psihologul şcolar Lucia Sterian consideră că problema ţine mai degrabă de lipsa educaţiei decât de sănătatea mintală. „Într-o societate normală se vehiculează şi se aplică noţiunile de status şi de rol. Când capeţi un statut, în acest caz de profesor, eşti obligat să îndeplineşti anumite roluri. Adică sunt lucruri pe care ai voie să le faci şi lucruri pe care nu ai voie."

Cele mai multe dintre aceste îndatoriri, drepturi şi interdicţii sunt de obicei stipulate în legi, dar sunt şi lucruri nescrise care ţin de educaţie şi de bun-simţ, explică psihologul. „E o criză de moralitate care se accentuează pentru că iată, generaţiile astea noi sunt din ce în ce mai puţin educate, sistemul e din ce în ce mai blazat."

"Dacă un doctor dă verdictul că profesorul e valabil intelectual şi apoi se constată că e un psihopat, ce poate face ministerul?''
Tudorel Urian
purtător de cuvânt  al Ministerului Educaţiei

Ce spune legea

Noua Lege a educaţiei prevede ca de anul acesta şcolar examinarea psihologică să fie obligatorie, să se desfăşoare anual şi să se facă după un formular specific. Această examinare va fi făcută de către specialiştii de profil din cabinetele de medicina muncii.

Asistentul porno

Noiembrie 2011, Suceava. Octavian Modest Manu (32 de ani), asistent universitar în cadrul Universităţii „Ştefan cel Mare", a fost prins de procurorii DIICOT distribuind pe internet filme pornografice cu minori. În materialele ridicate de la casa acestuia apar copii cu vârste cuprinse între 1 şi 10 ani, în ipostaze pornografice.  Bărbatul a fost  arestat.

Proful pedofil

Noiembrie 2011, Sfântu Gheorghe. Tatar Gergely (42 de ani), profesor de pian, este acuzat că ar fi întreţinut relaţii sexuale cu două minore, eleve la liceul unde predă. Una dintre eleve a recunoscut că a întreţinut relaţii intime cu dascălul încă de la vârsta de 12 ani. Şi profesorul şi-a recunoscut faptele, iar asea­ră a fost arestat.