Prof. dr. Răzvan Cherecheş renunţă la colaborarea cu Ministrul Sănătăţii: „Am crezut că voi putea ajuta, dar m-am simţit inutil”

Lipsa unui program gratuit de testare rapidă antigen şi comunicarea deficitară – în condiţiile în care teoriile conspiraţiei proliferează – sunt două aspecte pe care Ministerul Sănătăţii ar trebui să le considere prioritare, scrie profesorul de sănătate publică Răzvan Cherecheş în ziua în care şi-a depus demisia din funcţia de consilier onorific în minister.

„Ieri mi-am înaintat demisia din funcţia de consilier onorific la Ministerul Sănătăţii (poziţie neplătită). Experienţa mea a fost una amară – am fost solicitat pentru un sfat bazat pe dovezi doar de 2 ori şi am propus sugestii, idei şi articole ştiinţifice (nesolicitate) către Minister cu o frecvenţă de una pe zi (la început) şi apoi câte una la 2-3 zile (probabil că aşteptările mele au fost nerealiste)”, scrie pe Facebook Răzvan Cherecheş.

Profesorul de sănătate publică de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca a arătat că s-a simţit inutil la Ministerul Sănătăţii, în ciuda fapului că a încercat să ajute.

„Am crezut că voi putea ajuta, dar am descoperit că funcţia a fost literal una onorifică – echipa din Minister este mult prea prinsă ca să utilizeze experienţa consilierilor (aceasta a fost situaţia în cazul meu).  Nu consider că este cazul să rămân într-o funcţie (chiar şi una onorifică) dacă mă simt inutil. (…) Adevărul este că nu mai am răbdare – trăim vremuri de criză în care comunicarea Ministerului Sănătăţii cu populaţia trebuie să se întâmple zilnic! Zilnic trebuie să se vadă ceva, zilnic trebuie să aflăm cum au progresat autorităţile!”, scrie profesorul Cherecheş.

Răzvan Cherecheş a arătat că a semnalat de multiple ori ca fiind prioritare următoarele direcţii:

• „testarea – nu a fost implementată testarea antigenică rapidă gratuită (în continuare nu avem o imagine clară asupra situaţiei)
• comunicarea – reactivă şi cu frecvenţă redusă (teoriile conspiraţiei proliferează, ambiguitatea şi incertitudinea au crescut)
• raportarea transparentă a datelor a înregistrat un progres - un efort susţinut şi suplimentar este necesar în continuare 
• Institutul Naţional de Sănătate Publică – nereformat în continuare (peste 450 de oameni care generează un volum infim de dovezi şi suport pentru practică)”