Preşedintele CNAS: În aproximativ o lună vor fi rezultate concrete în tratamentul modern al hepatitei

Pacienţii români care suferă de hepatită ar putea să beneficieze de terapii noi începând din acest an, însă rezultatele concrete cu privire la tratamentul modern vor fi oferite în aproximativ o lună. Aşa susţine Vasile Ciurchea, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), precizând că ia în calcul şi interferonul free şi nu doar tripla terapie.

„O să fie o surpriză, o să fie foarte repede. Ne gândim la modul foarte serios la interferonul free”, a declarat Ciurchea la conferinţa „Sănătatea femeii. De la pubertate până la menopauză”.

Şeful CNAS a explicat că introducerea noilor terapii ar putea fi posibilă datorită faptului că scad preţurile la medicamente, o măsură contestată de producătorii din piaţa farmaceutică.

„Reducem preţurile nu pentru că aşa vrem noi, ci pentru că terapia pentru hepatită va fi pe cost-volum şi vom negocia un preţ suportabil pentru România. Noi sperăm să obţinem un preţ foarte bun, pe care să îl putem şi plăti. Dacă mă întrebaţi pe mine, nu aş vrea să plătesc mai mult decât pe actualul tratament, dar este vorba de puterea de negociere a fiecăruia, pentru că vrem să asigurăm tratamentul pentru cât mai mulţi pacienţi”, a explicat Ciurchea.

Acesa a explicat că este nevoie de un program multianual, dat fiind faptul că hepatita nu poate fi tratată într-un singur an. „În aproximativ o lună, probabil că o să vedeţi lucruri concrete. Este vorba de tratamentul modern al hepatitei. Numărul de pacienţi depinde de preţul la care vom ajunge prin negociere”, a subliniat Ciurchea.

Costurile s-ar putea dubla până în 2040

Costurile totale suportate de România pentru tratarea hepatitei C se ridică la cinci miliarde de euro, însă ele s-ar putea dubla până în 2040, dacă situaţia actuală pentru depistarea şi tratarea patologiei rămâne neschimbată. În plus, rata anuală a deceselor, care în prezent este de 1.200, s-ar putea tripla la nivelul anului 2040, atrage atenţia un studiu european.

 „Burden of Hepatitis C in Romania - the Case of France and Romania”, realizat de compania suedeză Quatify Research relevă faptul că România şi Franţa se situează la polul opus în ceea ce priveşte costurile tratării hepatitei C, dar şi al managementului acestei boli.

„Franţa este  studentul de nota 10 al Europei – cu 3 programe naţionale pentru îmbunătăţirea procesului de screening, diagnostic şi acces la tratament, în timp ce România nu are un plan national şi nici fonduri suficiente alocate. Studiul descrie actualele şi viitoarele costuri din punct de vedere economic si epidemiologic ale acestei boli. Acesta oferă un model economic special pentru aprecierea corectă a costurilor legate de virusul hepatitic C, iar rezultatele acestuia pot reprezenta un ghid pentru factorii de decizie din România”, a declarat Achim Kautz, director al Asociaţiei Europene a Pacienţilor cu Hepatită, potrivit unui comunicat de presă.

Concret, raportul creează un model economic ce pune la dispoziţie un plan de analiză al costurilor cu hepatita C, în Franţa şi în România. Dacă în Franţa costurile totale pentru tratarea celor 400.000 de persoane infectate este de 22 miliarde euro, în România pentru cele 580.000 de persoane infectate e de cca 5 miliarde euro în fiecare an.

Cele mai mari costuri pentru ţara noastră sunt cele indirecte

Pe de altă parte, în Franţa va scădea numărul de cazuri de ciroză, expunând din ce în ce mai puţini pacienţi riscului apariţiei acestei complicaţii. Se preconizează o scădere a costurilor necesare în timp, datorită scăderii prevalenţei acestei boli. Ambele ţări se confruntă cu greutăţi în ceea ce priveşte severitatea bolii, diferă însă strategia managerială”, se arată în raport.

Deşi hepatita C poate fi asimptomatică la circa 90% din cazuri, şi severitatea bolii în primele stadii este în general scăzută, diagnosticarea bolii are consecinţe personale pentru individ. Stigmatul asociat cu hepatita C poate reprezenta o povară chiar mai mare decât simptomele bolii.

„Raportul arată foarte clar că cele mai mari costuri pentru ţara noastră sunt cele indirecte, urmate de costurile sistemului sanitar şi pe ultimul loc – costurile cu medicamentele. Îmi doresc să le pot răspunde la întrebări legate de medicamente şi de terapii eficiente sau de vindecare oamenilor care mă sună, îmi scriu şi mă caută, şi pentru care nu am un răspuns. Deşi datele arată clar că problema cea mai mare sunt costurile indirecte, care folosesc cea mai mare parte din fonduri”, a declarat şi Marinela Debu, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice.