Prea mici pentru o zăpadă atât de mare

Contractele de deszăpezire încheiate de consiliile judeţene Vrancea şi Buzău cu firme ,,prietene“ şi intervenţia întârziată s-au întors împotriva zecilor de mii de oameni îngropaţi în nămeţi.

Zeci de mii de oameni din judeţele Vrancea şi Buzău erau, ieri, cu câteva ore înainte de intrarea în vigoare a ­noii avertizări de fenomene extreme (ninsoare abundentă  şi viscol), încă blocaţi sub troiene de patru-cinci metri înălţime. Asta, la aproape o săptămână după ce primul viscol puternic din această iarnă s-a oprit. În ambele judeţe, preşedinţii consiliilor judeţene au cerut, abia în acest weekend, instituirea stării de alertă, în ciuda prefecţilor care au ultimul cuvânt şi care au refuzat până acum ajutorul autorităţilor de la centru.

În spatele aparentei neputinţe a autorităţilor locale stau însă, pe de o parte, contractele de deszăpezire, încheiete pe sume exorbitante cu firme ,,prietene". Astfel, în timp ce la Buzău trei firme ale unor oameni de afaceri apropiaţi ai consilierilor judeţeni scot din bugetul local cel puţin cinci milioane de lei (aproape 1.150.000 de euro), în Vrancea, o singură firmă, care va primi peste 2,8 milioane de lei (aproape 650.000 de euro), ar fi trebuit să deszăpezească, până ieri, nu mai puţin de 30 de localităţi izolate.

Pe de altă parte, disputele dintre prefecţi şi preşedinţii consiliilor judeţene au întârziat până în ultimul moment alocarea de resurse suplimentare din alte zone ale ţării şi din fondul de rezervă al Guvernului.

Buzău: deszăpezire cu întârziere

La Buzău a început să ningă în noaptea de 4 spre 5 februarie. Deşi viscolul a încetat încă de marţi, 7 februarie, angajaţii celor trei firme de deszăpezire care au contracte cu autorităţile locale au început să înainteze timid spre comunele izolate abia după 24 de ore. Iniţial, reprezentanţii acestor firme s-au scuzat arătând cu degetul spre Compania Naţională de Drumuri şi au susţinut că drumurile naţionale au fost deblocate cu greutate. Apoi, au trimis pe teren utilaje insuficiente şi improprii: lame sau buldozere în loc de freze. Aşa se face că, timp de aproape trei zile, s-a înaintat câte un kilometru pe zi către cătunele izolate.

Click pe foto pentru a vedea o infografie cu reacţia întârziată a autorităţilor din Vrancea

Abia vineri, nou-instalatul ministru de Interne, Gabriel Berca, a trimis în Buzău jandarmi din Prahova ,,înarmaţi" cu tradiţionalele lopeţi. Asta în condiţiile în care Consiliul Judeţean Buzău a alocat peste 1,15 milioane de euro pentru deszăpezirea drumurilor judeţene. Haosul de la nivelul autorităţilor din Buzău poate fi, de altfel, cel mai bine demonstrat prin deciziile complet opuse luate ieri de prefectul Paul Beganu (preşedinte al Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă) şi preşedintele Consiliului Judeţean (CJ), Victor Mocanu (vicepreşedinte al aceluiaşi comitet). În timp ce prefectul a susţinut că poate gestiona situaţia şi deblocarea ultimelor patru localităţi rămase izolate, preşedintele CJ a cerut instituirea stării de urgenţă.

Vrancea: stare de alertă

Aceeaşi dispută între prefect şi preşedintele CJ poate fi regăsită şi în judeţul Vrancea. Firma Sotirex din Bacău a primit şi în această iarnă, aşa cum s-a întâmplat şi în ultimii şapte ani, contractul de deszăpezire a reţelei de drumuri din administrarea Consiliului Judeţean. Mai precis este vorba de 395 de kilometri de drumuri judeţene. Valoarea lucrărilor de deszăpezire şi combatere a poleiului este de 2,8 milioane de lei, însă se presupune că sumele vor fi substanţial „umflate" după ce se va termina de deszăpezit judeţul, în condiţiile în care se va dovedi că a fost o iarnă care i-a întrebuinţat serios pe drumari. Firma a fost condusă cu ani în urmă de actualul consilier judeţean PSD Victor Roman, apropiat al preşedintelui CJ, Marian Oprişan. Societatea este condusă acum de Angela Munteanu, o fostă angajată şi asociată în alte firme cu Victor Roman.

„Nu putem intra pe sectoarele pe care le avem în administrare din cauză că trebuie să trecem prin drumurile naţionale, ori acestea sunt blocate", i-a scuzat iniţial pe cei de la Sotirex preşedintele CJ Vrancea, Marian Oprişan. Abia la două -trei zile de la oprirea viscolului, pe drumurile din judeţ şi-au făcut apariţia 25 de utilaje ale firmei. În acest răstimp, Oprişan a intrat într-o dispută aprinsă cu prefectul Sorin Hornea pentru declararea stării de alertă.

"Nu este Apocalipsa în Vrancea, dar situaţia se poate înrăutăţi dacă viscolul va umple din nou cu zăpadă făgaşele de pe căile de acces."
Sorin Hornea
prefectul judeţului Vrancea

"Firmele de deszăpezire nu au fost pregătite. Au extins achiziţia de utilaje însă abia a doua sau a treia zi după «deschiderea frontului»."
Paul Beganu
prefectul judeţului Buzău

Prefectul are ultimul cuvânt

- Comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă sunt coordonate de prefecţi.
- Prefecţii sunt ,,secondaţi" de preşedinţii consiliilor judeţene.
- Din comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă mai fac parte, potrivit legii, şefi de servicii deconcentrate, manageri ai unor instituţii şi societăţi comerciale de interes judeţean care îndeplinesc funcţii de sprijin în gestionarea situaţiilor de urgenţă, precum şi manageri ai agenţilor economici care, prin specificul activităţii, pot provoca situaţii de urgenţă.
- Potrivit legii, prefecţii au ultimul cuvânt în luarea deciziilor, analizează informaţiile primite de pe teren, gestionează resursele şi sunt obligaţi să ţină permanent legătura cu reprezentanţii Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă.