Povestea celui mai cunoscut cafegiu din Bucureşti. Toma Caragiu, Amza Pellea şi Nichita Stănescu au băut cafea de la el
0Odată cu anii ’80, cafeaua începea să dispară treptat din comerţul socialist, iar România multilateral dezvoltată consuma un înlocuitor botezat ironic „nechezol“. Însă chiar şi în plină epocăa surogatelor, tradiţia prelucrării artizanale a cafelei a rămas vie. O cafea Avedis, cineva?
Februarie 2018. Centrul Bucureştiului. De cum intri de pe strada Moşilor pe Radu Cristian, o aromă puternică de cafea proaspăt prăjită te atrage către Piaţa Rosetti. Când ajungi pe Radu Cristian numărul 6, aroma este şi mai puternică. Intri în magazin şi eşti întâmpinat de un domn proaspăt bărbierit, cu un halat verde şi dornic să afle cine eşti şi cu ce te poate ajuta. Începe să-ţi vorbească de parcă te cunoaşte de o viaţă. Este Gheorghe Florescu (74 de ani), cel mai cunoscut cafegiu din Bucureşti. „Am prăjit cafea în dimineaţa asta“, spune el, arătând către aparatul în care aşteptau înghesuite boabele maronii de cafea proaspătă. Nu stă mult pe gânduri şi ne serveşte cu o ceaşcă de cafea fierbinte. În timp ce aroma proaspătă umple încăperea, Florescu începe să ne introducă în atmosferă.
„Delicii Florescu“, prăvălia cu aer interbelic în care se prăjeşte, vinde şi prepară cafea, este un business de familie pornit în 2010, cu o investiţie de 60.000 de euro. Afacerea s-a dezvoltat rapid, iar familia Florescu are acum trei magazine (cel din Rosetti, unul la Librăria Eminescu şi altul în centrul comercial Jolie Ville din Băneasa), ajungând în 2016 la o cifră de afaceri de 600.000 de euro. Printre zecile de borcane alungite, pline cu boabe de cafea, îşi fac loc şi alte produse pe care le găseai în anii ’40 în magazinele negustorilor greci, armeni ori turci. Ciocolate speciale, fistic, biscuiţi, zacuscă, uleiuri extravirgine de măsline, coniacuri rare şi vinuri alese, sunt toate expuse în cochetul magazin din apropierea Pieţei Rosetti. Însă stilul afacerii este împrumutat de la armenii care au început să vină în România după Primul Război Mondial.
Citiţi continuarea articolului pe www.newmoney.ro