Povestea celui mai cunoscut cafegiu din Bucureşti. Toma Caragiu, Amza Pellea şi Nichita Stănescu au băut cafea de la el

Odată cu anii ’80, cafeaua începea să dispară treptat din comerţul socialist, iar România mul­ti­lateral dezvoltată consuma un în­locuitor botezat ironic „nechezol“. Însă chiar şi în plină epocăa surogatelor, tradiţia prelu­crării artizanale a ca­felei a rămas vie. O cafea Avedis, cineva?

Februarie 2018. Centrul Bucureştiului. De cum intri de pe strada Moşilor pe Radu Cristian, o aromă puternică de ca­fea proaspăt prăjită te atrage către Piaţa Rosetti. Când ajungi pe Radu Cristian numărul 6, aroma este şi mai pu­­ternică. Intri în magazin şi eşti în­tâmpinat de un domn proaspăt băr­bierit, cu un halat verde şi dornic să afle cine eşti şi cu ce te poate ajuta. În­cepe să-ţi vorbească de parcă te cu­noaşte de o viaţă. Este Gheorghe Florescu (74 de ani), cel mai cunoscut cafe­giu din Bucureşti. „Am prăjit cafea în dimineaţa asta“, spune el, arătând către aparatul în care aşteptau înghesuite boabele maronii de cafea proas­pătă. Nu stă mult pe gânduri şi ne ser­veşte cu o ceaşcă de cafea fierbinte. În timp ce aroma proaspătă umple încă­perea, Florescu începe să ne introducă în atmosferă.

„Delicii Florescu“, prăvălia cu aer interbelic în care se prăjeşte, vinde şi pre­pară cafea, este un business de fa­milie pornit în 2010, cu o investiţie de 60.000 de euro. Afacerea s-a dezvoltat rapid, iar familia Florescu are acum trei magazine (cel din Rosetti, unul la Libră­ria Eminescu şi altul în centrul comercial Jolie Ville din Băneasa), ajungând în 2016 la o cifră de afaceri de 600.000 de euro. Printre zecile de borcane alungite, pline cu boabe de cafea, îşi fac loc şi alte produse pe care le gă­seai în anii ’40 în maga­zinele negustorilor greci, armeni ori turci. Ciocolate spe­ciale, fistic, biscuiţi, zacuscă, uleiuri extravirgine de măsline, coniacuri rare şi vinuri alese, sunt toate expuse în coche­tul magazin din apro­pierea Pieţei Rosetti. Însă stilul afacerii este împrumutat de la armenii care au început să vină în România după Primul Război Mondial.

Citiţi continuarea articolului pe www.newmoney.ro