Peste jumătate dintre români cred că există locuri „încărcate energetic”. Tinerii și votanții PSD, cei mai convinși SONDAJ
0Barometrul Informat.ro – INSCOP „România între magire și ezoterie” arată că 51,4% din români sunt de acord cu afirmația că în România există locuri „încărcate energetic” care influențează starea oamenilor.
Peste 37% din cei chestionați se declară în dezacord cu aceasă idee, iar 10,9% spun că nu știu sau nu pot aprecia.
Studiului sociologic a chestionat nivelul de superstiție personală, credințe legate de noroc și ghinion, practicile magico-religioase și spirituale, credința în energii și fenomene paranormale, atitudinea față de conspirații, raportul între știință și credință, percepția asupra medicinei alternative.
„Primele concluzii ale studiului sunt total neașteptate. Credința în existența locurilor «încărcate energetic» traversează toate categoriile sociale, fără diferențe marcante între femei și bărbați. Această uniformitate sugerează că fenomenul are o rezonanță culturală generală, depășind barierele de gen. Cel mai surprinzător lucru, nici nivelul de educație nu produce polarizări clare în atitudini, persoanele cu studii superioare rezonând în mod similar cu restul populației cu studii medii sau primare. Acest aspect sugerează că ideea locurilor «încărcate energetic» transcende granițele dintre gândirea rațională și cea subiectivă. Oarecum contraintuitiv, vârsta introduce o dinamică nebănuită, tinerii fiind mai receptivi la ideea existenței locurilor „încărcate energetic», comparativ cu persoanele cu vârsta de peste 60 de ani”, spune Remus Ștefureac, director INSCOP Research:
Potrivit sociologului, datele sugerează o schimbare generațională de percepție, „în care noile generații, expuse la un amestec de spiritualitate, cultură alternativă și influențe distorsionate din media și social-media, reinterpretează dimensiunea simbolică a realității în afara reperelor conscarate ale raționalității”:
„În fine, și mediul de rezidență diferențiază percepțiile în sens contrar așteptărilor: locuitorii din orașe – inclusiv din București – sunt mai predispuși decât cei din mediul rural să creadă în existența locurilor «încărcate energetic». Această tendință sugerează că astfel de credințe nu mai sunt alimentate predominant de tradiția rurală, ci de o formă de spiritualitate difuză, care coexistă cu modernitatea urbană.”
Cum arată rezultatele sondajului în funcție de opțiunea de vot
Dintre votanții PSD, 58% sunt de acord cu afirmația că în România există locuri „încărcate energetic” care influențează starea oamenilor și 28% în dezacord; în rândul votanților PNL, 49% sunt de acord și 44% în dezacord; printre votanții AUR, 55% sunt de acord și 35% în dezacord; pentru votanții USR, acordul este de 40%, iar dezacordul de 48%.
În ceea ce-i privește pe bărbați, 52% sunt de acord că există locuri „încărcate energetic” care influențează starea oamenilor, iar 39% sunt în dezacord. În rândul femeilor, 51% sunt de acord și 37% în dezacord.
La categoria de vârstă 18–29 de ani, 61% dintre respondenți sunt de acord și 35% în dezacord. Pentru grupa 30–44 de ani, acordul este de 49%, iar dezacordul de 39%. În rândul celor de 45–59 de ani, 53% sunt de acord, 39% în dezacord. În categoria 60 de ani și peste, acordul este de 47%, iar dezacordul 36%.
Cei cu studii primare înregistrează un nivel de acord de 49%, iar dezacord de 38%, în timp ce persoanele cu studii medii declară 53% acord și 37% dezacord. Respondenții cu studii superioare prezintă 51% acord și 40% dezacord.
„Contrastul dintre generația 18–29 (două treimi dintre tineri votează, în această ordine, cu AUR, SENS și USR) și cea 60+ (două treimi dintre seniori votează cu PSD și AUR, în această ordine) ilustrează două continente politice distincte. Practic, dacă ar vota doar tinerii de 18-29 de ani, un partid neparlamentar precum SENS ar fi al doilea partid al României, în timp ce pentru persoanele cu vârsta de peste 60 de ani, acest partid nu există”, constată Ștefureac.
Împărțirea după mediul de rezidență
În rândul locuitorilor din București, acordul este ridicat, întrunind 55%, iar dezacordul de 39%. În orașele mari cu peste 90.000 locuitori, acordul este de 55%, iar dezacordul de 36%. În orașele medii și mici de sub 90.000 locuitori, acordul este declarat de 58%, iar dezacordul de 34% dintre respondenți. În mediul rural, sunt de acord 45%, iar dezacordul este declarat de 40% dintre respondenți.
Studiul integral va fi lansat în cadrul unui eveniment organizat pe data de 20 octombrie, ora 11, la Muzeul Țăranului Român.
În cadrul evenimentului va avea loc și o dezbatere la care vor participa Andrei Pleșu, filozof, Președintele Colegiului Noua Europă, Vasile Bănescu membru CNA, Vlad Petreanu, jurnalist, Camelia Burghele, antropolog și Virgil Nițulescu, directorul Muzeului Țăranului Român.