Personalul de pe ambulanţă şi din UPU nu va mai fi obligat să se pensioneze la 57 de ani. Guvernul a emis OUG

Guvernul a adoptat, marţi, o OUG prin care pensionarea personalului de pe ambulanţă şi din unităţile de primiri urgenţe (UPU) nu va mai fi obligatorie la 57 de ani. Şeful DSU, Raed Arafat, a declarat că Guvernul a decis suspendarea Legii 5/2021, care poate crea dezechilibre, până la sfârşitul anului 2022, pentru a putea analiza soluţii de modificare.

OUG suspendă prevederile Legii 5/2021 privind statutul personalului profesionist operativ de intervenţie din cadrul serviciilor civile care asigură asistenţă publică medicală de urgenţă şi prim ajutor calificat, a anunţat secretarul de stat în MAI Raed Arafat, şeful DSU.

"Legea obligă la pensionare la vârsta de 57 de ani a personalului care lucrează în serviciile de ambulanţă şi unităţile de primiri urgenţe. Iniţial, toate discuţiile care erau până la votarea legii erau despre posibilitatea de a cere pensionarea în unele condiţii de către personalul care lucrează şi nu de a se pensiona obligatoriu la 57 de ani şi dacă a completat stagiul de cotizare. Legea permite ca persoana care au ajuns la vârsta de 57 de ani înaintea pensionării să solicite anual şefului secţiei sau serviciului unde lucrează prelungirea cu câte un an a activităţii sale în cadrul serviciului respectiv cu condiţia de a fi consultată de un medic de medicina muncii şi să fie de acord şeful unităţii", a spus Arafat, într-o conferinţă de presă la Guvern.

El a arătat că impactul imediat ar fi că 18% din medicii serviciilor de ambulanţă şi 18% din medicii de primiri urgenţe s-ar pensiona.

"Noi am făcut o analiză de impact. (...) Imediat, ar intra cam 18% din medicii serviciilor de ambulanţă şi 17%, chiar 18% din medicii unităţilor de primiri urgenţe şi SMURD în categoria personalului pensionar la 57 de ani şi va trebui, dacă doreşte, să ceară prelungirea. Problema cu prelungirea este că nu avem niciun standard clar pentru medicii de medicina muncii în ţară la acest moment, care este baza că el sau ea poate să continue activitatea sau nu poate, ceea ce înseamnă că s-ar putea să avem decizii destul de diferenţiate în ţară din punct de vedere al medicului care va stabili dacă persoana poate sau nu să continue activitatea. Lăsând asta la o parte, persoana este vrând sau nevrând la cheremul şefului. Cifrele pe care le-am dat, impactul lor este extrem de serios", a explicat şeful DSU.

Şeful DSU a atras atenţia că nu sunt pensii mari pentru aceste persoane şi că ar exista probleme şi în ceea ce priveşte concediile dacă s-ar aplica legea.

"Un medic primar, după calculele efectuate de noi, ar avea 52 de zile de concediu de odihnă. Adică, ar lipsi în total în jur la 10 săptămâni din 52 de săptămâni Nu avem nicio problemă, dar nu avem cu cine să-i înlocuim", a spus Arafat.

Acesta a precizat că legea a fost suspendată în ansamblu până la finalul anului următor.

"S-a suspendat întreaga lege ca să putem să o analizăm şi să vedem care sunt soluţiile şi împreună cu Parlamentul să venim cu soluţii de modificare şi, bineînţeles, la înţelegere cu colegii care sunt de la sindicat, serviciile de urgenţă să găsim soluţiile care să fie OK pentru personal, dar în acelaşi timp să nu ducă la pierderi de vieţi şi la un impact foarte grav pe viaţa cetăţenilor", a argumentat şeful DSU, care a mai arătat că soluţia legislativă trebuie să fie promovată printr-un proiect de lege.