Păsările guralive crescute la țară care îi forțează pe vecini să se mute la oraș: „Părerea mea e să consulți un avocat”
0Terorizați de gălăgia făcută de păsările din curtea vecinilor, mai mulți români caută soluții pentru a scăpa de orătăniile oamenilor. Unii dintre ei sunt sfătuiți inclusiv să apeleze la avocați dacă părțile nu ajung la un numitor comun.
Bibilicile, acele păsări drăgălașe dar foarte zgomotoase, au provocat o adevărat polemică în online, pe grupul de Facebook „Mutat la țară – Viața fără ceas”. Bibilicile sunt crescute, de obicei, pentru carne, în unele țări fiind considerate o adevărată delicatesă, dar și pentru ouăle fără colesterol. De asemenea, bibilica este de ajutor în grădină pentru că elimină căpușele, păduchii, furnicile și chiar șoarecii.
Creșterea bibilicilor nu diferă de cea a găinilor, dar pentru că adoră libertatea este recomandabil să le oferiți un spațiu pentru a se deplasa pe parcursul zilei. Deși nu sunt la fel de răspândite ca alte păsări de curte, cântatul lor, asimilat de cele mai multe ori cuvintelor „păcat-păcat”, provoacă multă durere de cap și a devenit o „fărădelege” pentru multe persoane.
„Aveți vecini care au bibilici? Cum gestionați situația? Vecinii mei, și din stânga și din dreapta, cresc bibilici. Fac o gălăgie de nedescris. Le aud cu geamurile închise. Eu lucrez de acasă. E horror. Nu mă pot concentra deloc. Pe vecini nu îi interesează că pe mine mă deranjează. Ce ați face în locul meu?”, a întrebat Elena pe grup.
„Animalele nu se cresc lângă geamul vecinului”
Iar întrebarea a împărțit internetul în două tabere, postarea având peste 600 de comentarii. „M-aș muta la oraș. Ar fi clar că locul meu nu ar fi la țară, pentru că, ce să vezi, acolo oamenii cresc animale”, îi spune o persoană.
Răspunsul nu a fost, însă pe placul tuturor, iar o altă persoană o sfătuiește să apeleze la un avocat pentru că bibiblica trebuie „crescută” și ea după niște reguli: „Răspuns tipic românesc, pe sistemul: fac ce vreau în curtea mea! Ei bine, în curtea ta ești tot într-o comunitate și trebuie să ții cont de anumite reguli. Animalele nu se cresc lângă geamul vecinului, sunt niște reguli de bun simț aplicabile atât la țară cât și la oraș și sunt ce să vezi, și reglementate. Adică exista legi. Deci se poate consulta un avocat”.
Părerea este împărtășită și de un alt membru al grupului: „Părerea mea e să te consulți cu un avocat, sunt niște limite de zgomot admisibile, poți contacta un laborator care face măsurători și dacă se depășesc nivelurile admise, poți lua măsuri”.
Au existat și persoane sătule de zgomotul de la oraș, nu de cel al bibilicilor. „În momentul în care te muti la țară îți asumi și faptul că, surpriză mare, la țară oamenii cresc animale! Ți-o spune un orășean sadea, sătul de motociclete și salvări cu sirena pornită aiurea, după ora 23, când bulevardul este gol! Eu ce avocat ar trebui să consult?!”.
Nu au lipsit nici glumele: „Dacă aș fi în locul dvs, aș face "crescătorie" de vulpi, exact lângă gardurile vecinilor”.
„Nimeni nu s-a plâns în ședințe că ar auzi bibilici"
Până la măsurarea zgomotului produs de bibilică, au fost și persoane care au încercat să ofere și sfaturi mai utile.
„Bunica mea a avut tot timpul bibilici. Am crescut cu ele. 20 de ani mai târziu, m-am mutat într-un sat aproape de oraș, și am și eu bibilici. Ouăle lor sunt foarte sănătoase și nu avem rozătoare/melci/șerpi în grădină, căci le lăsăm libere. Ne-au turnat și niște blocuri lângă noi, că așa e la modă mai nou, cu blocurile la sat. Și eu lucrez de acasă, si nu am probleme în ședințe, folosesc căști clasice cu cablu cu microfon pe ele, și nimeni nu s-a plâns în ședințe că ar auzi bibilici în fundal”.