Pagina cititorului: Un cititor fidel din Slatina

Alexandru Grecioiu are 64 de ani şi locuieşte în Slatina, judeţul Olt. Bărbatul, de profesie medic veterinar, a lucrat în Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Olt, iar de curând s-a pensionat.

Olteanul este fan declarat al ziarului „Adevărul" încă din copilărie. „Eu am o părere foarte bună despre acest ziar. De când mă ştiu citesc «Adevărul». Îl aştept în fiecare zi cu interes şi nu uit niciodată să prelungesc abonamentul", a spus Alexandru Grecioiu.

Cititorul spune că parcurge ziarul din scoarţă în scoarţă şi este mulţumit că are informaţii din toate domeniile. „Eu sunt satisfăcut în totalitate de acest ziar şi e greu să spun dacă aş vrea să se schimbe ceva la el. Este un ziar serios, sobru şi cuprinde ştiri şi informaţii din toate domeniile", a completat cititorul slătinean.

Editorialul cititorului: Viaţa trece pe lângă noi

Obişnuiam să fim prin viaţă trecători. Asemenea turiştilor, admiram frumuseţea înconjurătoare, oprindu-ne pentru câte o clipa întru savurarea unui moment deosebit. Acum alergăm, suntem prinşi în vârtejul urgenţelor: acasă, la serviciu, la cumpărături, oriunde am fi. Avem doar responsabilităţi, nu mai avem plăceri.

 Viaţa personală se strecoară timidă printre termene limită. Suntem implicaţi doar în proiecte majore, monitorizate permanent. Ne culcăm cu grafice şi baze de date Excel în minte, visăm structuri de portofolii şi ne trezim în grabă cu o mână pe laptop pentru ultima ajustare în prezentarea Powerpoint. Avem şansa unică de a ne abandona în slujba unor companii multinaţionale, de a colecţiona cât mai multe ore suplimentare neplătite, de a ne pierde individualitatea prin identificarea cu aşa-zisa cultură organizaţională. S-a format o modă de a pune cariera pe primul plan, iar cei concentraţi către vieţile personale sunt priviţi cu un aer suspect, consideraţi ca neavând suficientă ambiţie. Însă după câţiva ani de alergătură nebunească şi agoniseală de care nu ai timp să te bucuri, vine momentul reevaluarii priorităţilor. Bineînţeles, pentru cei care mai pot deschide ochii.

 De aici derivă, probabil, şi drăcia cu anul sabatic, debitată tot de corporatişti cablaţi fără şansă de evadare din reţea. Doar un alt mod de amăgire, întrucât puţini sunt cei care ajung să-şi permită ruptura de sistem, ieşirea din cotidian în peisajele euforice a destinaţiilor turistice de top. Şi, când te gândeşti că fiecare zi este încărcată de poezie la orice pas... Tot ce trebuie este doar să te laşi îmbrăţişat de minunile care te înconjoară, să-ţi acorzi timpul necesar...

Andrei Pleşu, când întâlnea un maidanez zăcând în mijlocul drumului, bucurându-se de căldura soarelui, zicea: „Aş vrea să am îndrăzneala, libertatea interioară, inteligenţa de a mă întinde lângă el şi de a mă sustrage, astfel, împrejurărilor curente, vremurilor, asfixiei lumeşti". Iulian Năstase