Pagina cititorului: „Sunt pasionat de literatură“

Ploieşteanul Răzvan Tudoroiu are 42 de ani şi este de profesie operator chimist. Este foarte pasionat de literatură şi, de aproape doi ani, este abonat la ziarul „Adevărul“.

Răzvan Tudoroiu consideră elementare pentru cultura generală a fiecărui om cărţile distribuite cu ziarul. „Au o legătură deosebită, sunt atractive atât prin felul în care arată, cât şi prin operele literare pe care le cuprind. Eu am citit aceste cărţi şi în copilărie, nu sunt străin de personajele şi poveştile lor. Acum, însă, pentru că sunt foarte frumoase şi dau bine în bibliotecă, m-am hotărât să le procur din nou", spune Răzvan Tudoroiu.

Bărbatul susţine că îi plac atât autorii români, cât şi cei străini consacraţi. Cartea sa preferată, din colecţia „Adevărul", este „Idiotul" de F.M. Dostoievski. „Este un roman de excepţie, misterios, care, prin intermediul personajelor sale, prezintă în detaliu şi situaţia economică a Rusiei din acea perioadă. Merită citit!", este de părere ploieşteanul.

Editorialul cititorului: Despre globalizare

"Scena internaţională poate deveni un „teren de joacă" pentru state, unde acestea vor concura pentru supravieţuire şi pentru supremaţia economică, militară şi politică. Globalizarea consolidează importanţa politicilor domestice, iar statele se angajează în asocieri regionale, pun bazele unui protecţionism sectorial şi ale unei competiţii mercantiliste pentru a răspunde schimbărilor din activităţile economice. Astfel, rezultă un sistem mixt, puternic globalizat şi, în acelaşi timp, fragmentat. Din acest punct de vedere, globalizarea este „autorizată" de state întrucât ţine seama mai degrabă de a le reorganiza, decât de a le ocoli.

O altă viziune este aceea conform căreia puterea a fost mutată în interiorul statului, nu în afara lui, de la ministerele muncii şi ale industriilor la ministerele financiare şi la băncile centrale. Astfel - în urma unei transformări în interiorul statului, şi nu în urma unei diminuări a rolului său -, statul s-a adaptat, fie că a făcut-o din necesitate, fie din dorinţă. Provocarea ţine mai mult de a propune o nouă balanţă între piaţă şi societate, care va continua să stimuleze energiile creative ale antreprenorilor, fără să erodeze fundamentele sociale ale cooperării. Din acest punct de vedere, omogenitatea culturală şi solidaritatea între cetăţenii care împărtăşesc acelaşi set de valori nu pot decât să susţină aceste energii.

Pentru că globalizarea nu presupune doar extinderea pieţelor la nivel internaţional, ci şi afluenţa de culturi diferite în interiorul statelor-naţiune, ca soluţie pentru ca guvernanţa naţională să nu fie afectată de prezenţa unor grupuri etnice, Giovani Sartori propune „buna convieţuire pluralistă", elementul de bază pentru o bună funcţionare a societăţii fiind toleranţa. Aceasta se opune dogmatismului, însă promovează principii precum cel „de a nu face rău" şi cel al reciprocităţii. Cu toate acestea, „cetăţeanul contra, contra-cetăţeanul nu poate fi acceptat". Ştefan Şoimu