Olli Rehn, luat la întrebări pentru România

riguros de monitorizare pentru România şi Bulgaria.Acesta face posibilă activarea clauzelor de salvgardare, în primii 3 ani după aderare. Chiar dacă România şi Bulgaria aderă la UE la 1

riguros de monitorizare pentru România şi Bulgaria.
Acesta face posibilă activarea clauzelor de salvgardare, în primii 3 ani după aderare. Chiar dacă România şi Bulgaria aderă la UE la 1 ianuarie 2007, toate presiunile exercitate în anii 2005 şi 2006 se vor menţine până în 2009. Preşedinte al Comisiei pentru Afaceri Externe, popularul Elmar Brok şi-a impus punctul de vedere în faţa CE şi a Conferinţei Preşedinţilor Grupurilor Parlamentare din Legislativul european. Comisarul pentru extindere, Olli Rehn, va fi supus, pe 26 aprilie, unui set de cinci întrebări dificile din partea europarlamentarilor, aceştia având posibilitatea să facă declaraţii oficiale pe marginea răspunsurilor primite. Adevărul a reuşit să obţină, în exclusivitate, setul de întrebări alcătuit de Elmar Brok, Pierre Moscovici, raportor pentru România, şi Geoffrey van Orden, raportor pentru Bulgaria, la care va trebui să răspundă comisarul Rehn. Totodată, PE cere Comisiei Europene analizarea posibilităţii altor proceduri de monitorizare a României şi Bulgariei, dar nu cere decuplarea celor două ţări din procesul de aderare.

Întrebările la care va trebui să răspundă Rehn săptămâna viitoare:
1. Având în vedere progresele realizate de Bulgaria şi România pentru îndeplinirea cerinţelor din Tratatul de Aderare, poate Comisia Europeană să confirme că reformele (conţinutul, direcţia şi ritmul lor) în cele două ţări decurg în aşa fel încât ele să fie pregătite pentru aderare până la 31 decembrie 2006, în ciuda unor probleme încă nerezolvate, care ar putea solicita măsuri speciale?
2. Este Comisia Europeană de acord că în special reforma sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei, precum şi lupta împotriva crimei organizate sunt problemele încă nerezolvate pentru care sunt necesare eforturi mai mari şi rezultate concrete din partea României şi, respectiv, Bulgariei?
3. Poate Comisia să dea clarificări în ce priveşte clauzele de salvgardare sau măsurile care ar putea fi luate în domeniul justiţiei şi al afacerilor interne?
4. Consideră Comisia Europeană necesară introducerea unui sistem strâns de monitorizare care să facă posibilă invocarea clauzelor de salvgardare în primii 3 ani după aderare?
5. Poate indica Comisia care sunt aspectele pozitive şi cele negative pentru a stabili, printr-o recomandare, fie în mai sau în toamnă, data aderării României şi Bulgariei, precum şi activarea unor clauze de salvgardare sectoriale?