Oligarhia socialista face gimnastica ritmica

Rugat de reprezentantul Statelor Unite in Romania, Thomas L. Delare, sa se puna in fruntea luptei anticoruptie prin promovarea Legii declararii averilor, presedintele Camerei Deputatilor si

Rugat de reprezentantul Statelor Unite in Romania, Thomas L. Delare, sa se puna in fruntea luptei anticoruptie prin promovarea Legii declararii averilor, presedintele Camerei Deputatilor si totodata presedintele executiv al PSD, Adrian Nastase, i-a raspuns cu un sictir de i s-au strepezit americanului dintii in gura. Neobrazatul a avut pretentia sa-i ceara sa sustina o lege care il obliga sa-si declare pana la ultimul banut conturile, casele, tablourile, bijuteriile, colectiile de arme, gainile si ouale. Daca fostul premier a uitat atat de repede cum umbla anul trecut prin birourile de la Casa Alba pentru a obtine firman de la George Bush ca e bun de presedinte, il priveste direct si personal. Dar ca parlamentarii celui mai important partid din Opozitie s-au facut luntre si punte pentru a bloca Legea declararii averilor, asta ingrijoreaza pe toata lumea. Poate legea este prea drastica, poate anumite prevederi sunt exagerate. Insa, nici un pesedist nu a venit sa sustina principiul, sa spuna ca averile demnitarilor trebuie facute publice, mai ales intr-o tara minata de coruptie ca Romania. In loc sa zica asta, deputatii social-democrati au rupt usile Parlamentului napustindu-se sa paraseasca sala pana nu se ajungea la vot. Oricum, nu este obligatoriu pentru nimeni sa fie demnitar. Daca nu suporta conditiile, nu este legat cu lanturi in scaun, poate sa-si dea demisia si sa-si tina averea departe de ochii lumii. Dar pe cine reprezinta un asemenea gest politic? Milioanele de votanti ai PSD-ului, multi dintre ei din zonele mai sarace ale tarii? Pe cei 600.000 de membri de partid, pentru marea lor majoritate fiind suficiente trei minute ca sa-si completeze formularele de avere in cazul in care ar primi cine stie ce functii? Greu de crezut. Interesati sa stea departe de lumina reflectoarelor sunt oligarhii partidului, o crusta subtire, dar bine intarita in anii lungi in care pesedistii s-au aflat la guvernare. La congres ar fi existat ocazia ca partidul sa se priveasca in oglinda si sa decida ce fel de politica vrea sa faca in viitor si pentru cine. Ar fi fost momentul ca partidul sa se redefineasca in functie de votantii sai, sa devina o forta cu adevarat de stanga, cu solutii pentru un electorat care nu va da in urmatorii ani de lapte si miere. O oportunitate ratata. Centrii de putere din PSD s-au inteles imediat cum sa-si imparta interesele. Ion Iliescu a fost bun atata vreme cat a putut sa-i ocroteasca sub pulpana lui de voturi. Tatuca Iliescu i-a mai dojenit cu vorba, le-a mai zis de capitalismul de cumetrie, dar niciodata nu i-a atins nici macar cu un trandafir. In momentul in care batranul politician si-a pierdut capitalul electoral, a fost aruncat peste bord fara nici o ezitare. La masa verde, l-au gasit ca varianta convenabila pe Mircea Geoana si l-au facut presedinte. De atunci, singura ocupatiune mai importanta a noului lider PSD - in afara de a se da mare in chestiunea jurnalistilor rapiti in Irak - este un soi de gimnastica ritmica pe care o practica pe culoarele Senatului. Afland ca ar fi probleme in partid, crede ca le rezolva daca il scoate de mana din birou pe Ion Iliescu si il aduce in pas saltat la sedintele cu activul senatorilor pesedisti. Intre timp, criza din partid se adanceste. Fidelii lui Ion Iliescu ii susura in ureche, zi de zi si ceas de ceas, sa-si faca un alt PSD. Liderii din Ardeal, din Moldova si de la Bucuresti s-au inteles la congres, dar, in lipsa unui sef a carui autoritate sa o recunoasca, nu asteapta decat sa-si ia gatul unul altuia. In opozitie se comporta haotic. In loc sa fie ei in mijlocul oamenilor loviti de inundatii, sa organizeze caravane cu ajutoare, sa faca donatii, nu s-au repezit decat sa-si salveze averile de ochii opiniei publice. Pentru pesedisti se apropie momentul adevarului. De obicei, un partid se erodeaza la putere, social-democratii ar fi primii care ar reusi performanta sa-si piarda electoratul din opozitie.