O lovitură dată democraţiei

Votul pentru Năstase, armă mortală în mâinile duşmanilor Parlamentului Ziua de miercuri, 13 august 2008, va rămâne drept una dintre cele mai negre din istoria democraţiei noastre. Este

Votul pentru Năstase, armă mortală în mâinile duşmanilor Parlamentului

Ziua de miercuri, 13 august 2008, va rămâne drept una dintre cele mai negre din istoria democraţiei noastre. Este ziua în care Camera Deputaţilor a blocat anchetele în cazurile lui Adrian Năstase şi Miron Mitrea. Cârdăşia politică a triumfat, într-un dispreţ nu doar faţă de partenerii noştri din Uniunea Europeană, care ceruseră trimiterea dosarelor în justiţie, ci în primul rând faţă de opinia publică din ţară.

Deputaţii nu puteau rămâne surzi la apelurile venite din diverse straturi ale societăţii: "Nu-i mai protejaţi pe cei acuzaţi de acte de corupţie, lăsaţi justiţia să-şi urmeze cursul şi să spună cine este vinovat şi cine nu!" Şi, mai presus de orice, deputaţii nu aveau cum să nu-şi dea seama că un vot favorabil lui Adrian Năstase (Miron Mitrea a cerut chiar el să i se ia imunitatea) înseamnă un cui bătut în sicriul democraţiei. Un sicriu la care mulţi lucrează asiduu, aplicat şi cu multă pasiune.

Democraţia înseamnă credibilitatea instituţiilor create pentru a servi binele cetăţenilor şi al comunităţilor. Privit din acest unghi, votul de ieri numai credibilitate nu conferă instituţiei parlamentare, şi aşa blamată public, pe drept sau pe nedrept.

Sprijinul oferit de aleşi unor colegi de-ai lor acuzaţi de corupţie le vine mănuşă celor care consideră instituţia parlamentară şi în general organismele colective de decizie ca pe nişte adunături ineficiente, putrede, mâncătoare de bani şi timp şi, deci, inutile.

Votul de ieri este o armă mortală pusă gratuit în mâinile acelora care consideră că este mai bine ca statul să fie condus de un lider puternic, care să nu se împiedice de un Parlament greoi şi plin de interese, un tătuc înţelept, dar ferm, confirmat din când în când de popor printr-un referendum.

Degeaba se (sau ne) amăgeşte Adrian Năstase pe blogul său cum că votul deputaţilor a fost un răspuns politic la un dosar politic, instrumentat de preşedintele Băsescu.

Fostul premier ar trebui să aibă curajul să-şi asume până la capăt destinul de lider politic pe care singur şi l-a ales, într-o democraţie fie ea şi imperfectă. Să compară, demn, în faţa magistraţilor în loc să se pitească, precum un iepure speriat, în spatele deputaţilor.

Ar face un serviciu democraţiei, aşa şchioapă cum este şi atât de greu lovită astăzi chiar de amicii săi politici.