Numărul românilor care au murit de gripă în acest sezon a ajuns la 68. De ce nu poate fi declarată epidemie de gripă
068 de români au murit din cauza gripei în sezonul gripal 2017 - 2018. Anunţul a fost făcut de Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP).
Ultimele trei decese au fost înregistrate la un bărbat de 66 de ani din judeţul Braşov, confirmat cu virus gripal B. O femeie de 83 de ani din Neamţ a murit, confirmată cu virus gripal tip A, la fel şi un bărbat de 67 de ani din Iaşi, confirmat cu virus gripal B. Toţi trei aveau condiţii medicale preexistente şi nu erau vaccinaţi antigripal.
„Numărul de cazuri de gripă este cel puţin dublu faţă de cel raportat”, afirmă specialişti prin mâna cărora trec bolnavii în această perioadă. Însă oficialii Institutului Naţional de Sănătate Publică spun că au de respectat anumiţi parametri pentru a declara epidemie şi, conform datelor, în prezent există doar focare de gripă, cu precădere în centrele universitare. Insuficient pentru o epidemie, dar suficient pentru a fi în stare de alertă, pretind ei.
„Există această percepţie în provincie că trebuie să pui diagnostic de gripă atunci când ai confirmat că pacientul are boala. Diagnosticul pozitiv, diagnosticul de laborator, se pune pe baza identificării virusului gripal în secreţia nazală şi în secreţia faringiană. Această identificare se face în mod foarte dificil: sunt acele laboratoare de referinţă care sunt la Instititul Cantacuzino, în Timişoara, în Iaşi şi în Constanţa. Investigaţiile sunt dificil de accesat în sensul că nu ai acces la timp la ele”, atrag însă atenţia medicii de familie din ţară.
De aceea „în prezent, se poate declara epidemie doar pe un teritoriu restrâns. Ca să declari epidemie pe ţară e nevoie de o extindere teritorială semnificativă şi de un număr suficient de mare de cazuri”, susţine un epidemiolog.
Regiunile cu cele mai multe cazuri de gripă diagnosticate
Bucureşti-Ilfov, Iaşi, Constanţa şi Timişoara sunt în top la numărul de cazuri diagnosticate. În aceste judeţe însă există şi mult discutatele centre de diagnostic, respectiv laboratoarele de referinţă unde se prezenţa virusului gripal. „Sunt, într-adevăr, focare mai mici, mai mari şi sunt praguri epidemice depăşite teritorial. Sunt însă convins că numărul cazurilor de gripă este cel puţin dublu faţă de cele care apar ca fiind diagnosticate”, a completat epidemiologul.
Se ajunge în această situaţie pentru că diagnosticul de gripă este rareori pus de medicii din provincie care nu au în apropiere centrele de diagnostic. „Nu funcţionează sistemul de confirmare. Pe lângă faptul că sunt puţine laboratoare, accesul la ele este dificil. Totul se face pur şi simplu din punct de vedere al urmăririi epidemiei şi nu al beneficiului imediat asupra cazului respectiv, ceea ce e dramatic”, spun medicii de familie. Aceştia atrag atenţia că dintre cazurile de gripă confirmate, trei sferturi sunt cu virus gripal B, respectiv 330 dintr-un total de 529 de cazuri, dar cele 39 de decese provocate până ieri sunt majoritatea cu virus pandemic AH1N1. „Evoluţia este complet impredictibilă. Se constată o înlocuire virală, acum îmi apare un alt tip de viroză în cabinet. Cel care omoară este H1N1”, susţin medicii.
De cealaltă parte, oficialii Ministerului Sănătăţii spun că nu vor mai fi achiziţionate vaccinuri antigripale în acest sezon, chiar dacă el se va prelungi.
Măsuri în caz de epidemie
În caz de epidemie, autorităţile sanitare iau o serie de măsuri. „În primul rând, se limitează accesul în spitale. De asemenea, se pun avertizări la aeroport privind modul de răspândire al bolii. Totodată, se distribuie materiale de protecţie individuală în instituţiile publice, respectiv măşti de protecţie pentru a limita răspândirea bolii”, spune profesorul Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie.
Potrivit acestuia, în ceea ce priveşte medicamentele, se scot din rezerva de stat medicamentele antiretrovirale pentru tratarea pacienţilor, respectiv oseltamivirul. „La nivel de spitale, dacă e un număr mare de îmbolnăviri de infecţii respiratorii severe, se solicită suplimentarea capacităţii în secţiile de terapie intensivă dacă ea este depăşită. În caz de pandemii, se mobilizează armata şi alte servicii similare”, a completat microbiologul.