Noul coronavirus provoacă dureri de cap suplimentare toxicomanilor şi alcoolicilor
0Restricţiile de circulaţie şi intrarea în carantină a unor centre medicale care asigurau servicii specializate persoanelor dependente a complicat situaţia acestora. La nivel european au fost făcute recomandări pentru aceste categorii vulnerabile, în această perioadă.
Persoanele consumatoare de droguri au un risc mai mare în timpul pandemiei de Covid-19. Pe de o parte, acestea au o sănătate grevată de o serie de boli cronice grave precum HIV/SIDA, hepatită B sau C, ciroză, tuberculoză, boli pulmonare, astm, situaţie care le creşte riscul de a face forme severe de infecţie, iar pe de alta, există riscul discontinuităţii acestor servicii ca parte a restricţiilor de circulaţie şi chiar a închiderii acestor servicii.
Ieri, Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanii – EMCDDA – a pus la dispoziţia ţărilor membre un ghid de recomandări privind planificarea, revizuirea şi adaptarea intervenţiillor specializate în actualul context. Astfel, EMCDDA afirmă că serviciile adresate acestei categorii vulnerabile sunt esenţiale şi trebuie să rămână operaţionale, iar pentru potenţiale deficienţe în livrarea de medicamente şi echipamente trebuie întocmite planuri de urgenţă.
Alcoolicii şi consumatorii de heroină, la risc maxim
Două ar fi, în opinia psihiatrului dr. Eugen Hriscu, categoriile de consumatori care ar putea avea de suferit în plină pandemie: cele dependente de alcool şi cele dependente de heroină. ”Sevrajul la alcool poate fi, în unele cazuri, letal. Sevrajul de heroină nu pune, de obicei, probleme ameninţătoare de viaţă, dar intensitatea lui este atât de mare încât consumatorii ajung să-şi pună viaţa în pericol încercând să facă lucruri ca să scape sau să-şi uşureze intensitatea simptomelor”, afirmă specialistul. ”De exemplu, ajung să consume substanţe care sunt mai periculoase. Cu toţii încercăm să evităm spitalizările în această perioadă. De aceea, ar fi nevoie să găsim o soluţie pentru aceşti oameni. Pentru alcool soluţia poate să fie administrarea tratamentului la domiciliu cu o supraveghere foarte atentă din partea medicului psihiatru. Clinicile de psihiatrie pot să ofere acest serviciu. Persoanele pot să facă un consult online sau în persoană chiar pentru că se pot face în continuare consulturi în anumite situaţii de urgenţă, în ambulator unde se poate prescrie o reţetă care apoi să fie administrată la domiciliu cu un contact foarte strâns cu medicul care monitorizează evoluţia pacientului la domiciliu.”
Metadona însă – care este un tratament de substituţie cu regim special - nu poate fi prescrisă decât în cadrul anumitor centre, care există doar în Bucureşti. Dificultăţi nu sunt cu cei care sunt deja în listele de tratament, ci cu noii veniţi, mai spune dr. Hriscu.
Schimbul de seringi se face ”limitat”
Membră a Reţelei Europene de Informaţii cu privire la Droguri şi Dependenţa de Droguri - REITOX, dezvoltată de Observatorul European pentru Droguri si Toxicomanii, Agenţia Naţională Antidrog – ANA – a făcut cunoscut că şi-a propus să informeze referitor la riscurile în creştere legate de pandemia cu Covid-19, precum şi la furnizarea de servicii de asistenţă specifică. Care ar fi aceste riscuri?
”Există o problemă reală la nivelul schimbului de seringi, pe care ANA a semnalat-o încă de la începutul pandemiei. Avem două ong-uri care livrează astfel de servicii de schimb de seringi şi echipamente medicale sterile în teren. Şi atunci când ele merg în Ferentari sau în Gara de Nord se adună 40-50 de consumatori, ceea ce în condiţiile actuale este interzis. Practic, în momentul acesta, aceste ONG-uri trebuie să se reorienteze indoor. Şi avem o altă problemă: cele două organizaţii nu au spaţii pentru aşa ceva. Schimbul de seringi se face aşadar limitat”, a admis psihologul Diana Şerban, comisar-şef, şefa serviciului de Reducere a cererii de droguri din cadrul ANA.
Potrivit acesteia, pentru beneficiarii care sunt în evidenţa ANA, se asigură în continuare tratamentul cu metadonă. ”Se evaluează caz cu caz şi dacă se consideră se introduc şi alte cazuri - de exemplu cazurile care ies din sistemele privative de libertate – şi care au scrisoare medicală în acest sens. Însă în limita locurilor disponibile pe care le avem şi noi.” Locuri care, mai spune reprezentanta ANA, sunt condiţionate pe de o parte de bugetul avut pentru metadonă, pe de alta de resursa umană specializată. ”Până în momentul de faţă am reuşit să gestionăm situaţia. Dar vom reuşi până într-un punct acest lucru, cu resursele pe care le avem.”
Statistic, numărul consumatorilor de heroină din Bucureşti este estimat la 9.000 de persoane, din care doar 20% ajung să beneficieze de servicii.