Munţii noştri aur poartă! Noi cerşim din poartă în poartă! Ne scapă de criză aurul de la Roşia Montană?
0După ce România este deja datoare vândută FMI-ului, iar criza ne-ar putea "paște" din nou, politicienii noștri nu mai știu de unde să mai stoarcă niște bani. Întrebarea este în ce măsură ne poate ajuta aurul de la Roșia Montană? Pot aceste zăcăminte să acopere datoria externă, de peste 94 miliarde de euro, pe care România o are la ora actuală? Cât ne va costa exploatarea și ce vom putea face cu acel aur?
Președintele Traian Băsescu a început să facă lobby pentru începerea exploatării aurului de la Roșia Montană. Consilierul guvernatorului băncii centrale, Adrian Vasilescu face însă un pas înapoi.
Traian Băsescu versus Adrian Vasilescu
Acum două zile, președintele Traian Băsescu declara la postul public de televiziune că „avem nevoie de aur pentru a-l duce la rezerva Băncii Naţionale Române, așa că "exploatarea de la Roşia Montană trebuie să înceapă".
Consilierul guvernatorului băncii centrale, Adrian Vasilescu declara în aprilie la DigiTV că "BNR nu mai cumpără aur din mai multe motive. Eu vă spun unul singur: dacă ar cumpăra aur din ţară, ar însemna să plătească TVA. (...) dacă am fi nevoiţi să cumpărăm aur, n-am cumpăra aur din România. Am cumpăra din afară, pentru că este cu 24% mai ieftin".
La sfârșitul lunii iunie, BNR avea rezerve valutare de 31,6 miliarde de euro şi o rezervă de aur de 103,7 tone, ce valorează 3,37 miliarde euro. După calculele lui Traian Băsescu ar trebui ca în următorii ani să creștem rezerva de aur cu încă aproape 100 de tone și "să ridicăm la 200 de tone.
Adrian Vasilescu atrage atenția că înainte de a fi redeschisă o mină de aur, autorităţile trebuie să ia în calcul costurile exploatării şi cât câştigă exploatatorul. "Mă tem că sunt mari costurile şi nu ştiu cât ar putea să vândă România, pentru că aurul se vinde pe piaţa internaţională", a declarat consilierul guvernatorului, Mugur Isărescu.
Cât despre negociere?
Traian Băsescu recunoaște singur că "nu se pricepe". Pentru ca țara noastră să își mărească rezerva de aur de la 103 tone la 200 de tone, diferența ar trebui cumpărată de la Roșia Montană Gold Corporation, compania care dezvoltă proiectul minier de la Roşia Montană. Compania este controlată de firma canadiană Gabriel Resources, care deţine 80,46% din capitalul social, în timp ce statul român controlează 19,31% din acţiuni, prin firma Minvest Deva, iar alţi acţionari cumulează 0,23% din titluri. Cu alte cuvinte, statului român i-ar reveni doar 20%, iar restul de 80% ar ajunge în buzunarul acționarilor principali la RMGC.
Premierul Emil Boc face notă discordantă
O săptămână mai devreme, premierul Emil Boc a declarat, la postul public de televiziune, că Guvernul aşteaptă opinia specialiştilor asupra proiectului Roşia Montană înainte de a lua o decizie privind această investiţie. Boc a declarat că, personal, nu este un "fan" al proiectului şi că actualul contract, care nu este cel mai favorabil pentru stat, "ar trebui rediscutat".
Poziția României în topul deținătorilor de aur
Romania se situează pe locul 33, conform unui raport al World Gold Council, la mare distanță de Bulgaria, locul 44 și la și mai mare distanța de Ungaria, care este pe locul 81. Statul cu cel mai mult aur din lume este America, care deține 8.133 de tone, urmat de Germania, cu 3.400 de tone. FMI ocupă locul trei, cu 2.814 de tone, iar Italia ocupă locul patru cu 2.451 tone.
Cine decide majorarea rezervei de aur cu 100 tone de aur
Decizia stă în mâna celor nouă membri ai Consiliului de Administraţie a Băncii Naţionale. Sunt necesare cinci voturi pentru ca majorarea rezervei de aur a BNR să fie posibilă.
Conducerea executivă este asigurată de Mugur Isărescu, guvernator al BNR din 1990, Florin Georgescu, prim viceguvernator, Bogdan Olteanu, viceguvernator şi Cristian Popa, tot viceguvernator. Ceilalţi cinci membri sunt : prof. Universitar la ASE Marin Dinu, prof. univ.Nicolae Dănilă, fost preşedinte al celei mai mari bănci din România- BCR-, prof. univ. Virgiliu Stoenescu, conferenţiar universitar Agnes Nagy şi Napoleon Pop. Cei nouă membri au fost numiţi în octombrie 2009 de Parlament pentru un mandat de 5 ani.