Motivele pentru care tot mai puţine românce alăptează

Doar 16% din sugarii români sunt alăptaţi în primele şase luni din viaţă, arată cele mai recente statistici publicate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. De asemenea, aceleaşi date notează că 12% din bebeluşi sunt alăptaţi în prima oră de naştere. Cifrele plasează astfel România pe locuri codaşe în Uniunea Europeană.

Totuşi, la baza deciziei mamelor de a renunţa la alăptat stau mai multe motive. Un prim motiv este abordarea alăptării în maternitatea, ceea ce în puţine cazuri se şi întâmplă, dată fiind subdimensionarea unităţilor sanitare şi criza de personal medical. În al doilea rând, unele mame nu reuşesc să depăşească dificultăţile care pot apărea în cursul alăptării. Şi, nu în ultimul rând, mămicile nu au unde să alăpteze dacă decid să se întoarcă la locul de muncă. 

Concret, în topul femeilor care îşi alăptează copiii până la şase luni  exclusiv intră mamele cu vârstă cuprinse între 35 şi 40 de ani, unele fiind la al doilea sau al treilea copil.

Măsuri europene pentru sprijinirea alăptării

La polul opus se situează mamele foarte tinere, sub 19 ani, doar 9% dintre ele alaptandu-şi copilul în primele şase luni de viaţă. De asemenea, două din zece femei aflate la primul copil renunţă la alăptare în mai puţin de o lună. 

„Numeroasele cazuri de anemie sunt în relaţie directă cu întreruperea alăptatului, care ar trebui să dureze până la şase luni, cu avantaje multiple atât pentru mamă, cât şi pentru copil: asigură nevoile copilului aflat în creştere, aportul necesar de nutrienţi şi conţine factori antibacterieni şi antivirali care protejează copilul împotriva îmbolnăvirilor”, atrag atenţia neonatologii.

Recent, Colectivul Mondial pentru Alăptare a cerut ţărilor europene să sporească fondurile alocate pentru creşterea ratelor de alăptare şi să introducă prevederi legale referitoare la concediul parental plătit şi politici vizavi de alăptarea la locul de muncă.