Moarte deasupra Moscovei

Grigore Preoteasa, ministru al propagandei în regimul Dej, şi-a pierdut viaţa în urma unui straniu accident aviatic. Ceilalţi membri ai delegaţiei, printre care şi Nicolae Ceauşescu, au

Grigore Preoteasa, ministru al propagandei în regimul Dej, şi-a pierdut viaţa în urma unui straniu accident aviatic. Ceilalţi membri ai delegaţiei, printre care şi Nicolae Ceauşescu, au scăpat teferi.

Continuăm serialul de istorie recentă, intitulat "crime comuniste cu circuit închis", cu un nou caz plin de mister, din anii '50. Este vorba despre cazul Grigore Preoteasa. Ministrul propagandei a murit lângă Moscova, în toamna anului 1957, într-un tragic şi ciudat accident de avion, al cărui mister nici până în prezent nu a fost elucidat.

4 noiembrie 1957. Telexurile din Agerpres au amuţit. Şefii Agenţiei Române de Presă primiseră ordin să blocheze fluxurile de ştiri sosite, în redacţie, din lumea întreagă. La Bucureşti, la vârful ierarhiei de partid şi de stat, nervii erau întinşi la maximum. Un avion ce ducea o delegaţie oficială la Moscova se prăbuşise pe teritoriul URSS, chiar deasupra capitalei.

Era vorba de un sabotaj? Era un asasinat pus la cale de vreun duşman al Moscovei? Cine era adevărata ţintă? Tot atâtea întrebări şi tot atâtea enigme. Cu trecerea orelor, lucrurile s-au lămurit cât de cât. S-a aflat că, din toată delegaţia, doar secretarul PCR cu propaganda, Grigore Preoteasa, decedase. Ceilalţi, printre care şi Nicolae Ceauşescu, scăpaseră cu câteva răni superficiale. Gheorghe Gheorghiu-Dej renunţase în ultimul moment să facă parte din delegaţie. Ziarul "Scânteia" titra a doua zi, pe ultima pagină, în ferpar, despre "moartea unui scump tovarăş".

Un accidentaviatic suspect

A scăpat de temniţele Siguranţei şi a murit, în aer, la ruşi. Pe 4 noiembrie 1957, Grigore Preoteasa, proaspăt secretar al CC cu propaganda, a decedat într-un accident în apropierea aeroportului moscovit Vnukovo. Înainte de aterizare, avionul rusesc (cu pavilion şi echipaj rusesc) în care călătorise delegaţia oficială românească trimisă să-i reprezinte pe comuniştii români la Moscova, la festivităţile aniversării a 40 de ani de la Marea Revoluţie bolşevică din noiembrie 1917, s-a prăbuşit. Mai degrabă, după ce s-a izbit de firele de înaltă tensiune ale aeroportului, a aterizat forţat.

Fostul ministru de externe, Grigore Preoteasa, împreună cu comandantul aeronavei şi alţi doi membri ai echipajului au murit. Ceilalţi membri ai delegaţiei române, printre care Chivu Stoica şi Nicolae Ceauşescu, au scăpat cu răni uşoare. Traducătorul oficial al delegaţiei, Mihail Novikov, care, atunci, în avion, şi-a muşcat limba, la propriu, a scris cu câţiva ani în urmă o carte care se intitulează chiar aşa: "Moartea lui Grigore Preoteasa - catastrofa de pe aeroportul Vnukovo".

Propagandă post-mortem

Este lesne de înţeles câtă rumoare a stârnit misteriosul accident în epocă. La Bucureşti şi nu numai. În afara biografiei oficiale a decedatului, după cum se poate observa din imagini, comunicatele oficiale din "Scânteia" conţineau foarte puţine detalii. Nu se spunea nici că aeronava şi echipajul erau de la Moscova, deşi delegaţia era de la Bucureşti.

Aşa erau vremurile: pe atunci, în lipsă de un "Air Force 1" românesc (sau, mai bine zis, sub pavilion românesc), oficialii români şi umbrele lor, "consilierii sovietici", erau obligaţi să se servească de flotila "marelui vecin de la Răsărit".

Dej s-a retras în ultimul moment

Imediat după deces, Grigore Preoteasa a fost depus timp de o zi pe un catafalc la Casa Sindicatelor din Moscova, flancat de gărzi de onoare din care făceau parte liderii sovietici în frunte cu Hrusciov şi conducătorii celorlalte state comuniste. În ţară, trupul neînsufleţit al demnitarului român a fost adus cu un tren special. Ceremonia funerară de la Bucureşti a crescut suspiciunile prin prezenţa delegaţilor şi reprezentanţilor serviciilor secrete sovietice care însoţiseră sicriul la Bucureşti. Zvonurile au fost alimentate şi de nefireasca absenţă a lui

Dej din delegaţia românească din care a făcut parte Preoteasa. Pe ultima sută de metri, brusc, înaintea plecării, Dej invocase că nu poate pleca la Moscova, întrucât este bolnav. Tocmai de aceea, chiar şi după 50 de ani, persistă întrebarea: era destinat accidentul din Vnukovo secretarului general al PMR, Gheorghiu-Dej, care începuse să-i cam deranjeze pe ruşi pentru că a insistat pentru retragerea trupelor şi a consilierilor de la Bucureşti? Răspunsul, dacă există unul, s-ar putea afla undeva, bine ascuns. Numai arhivele de la Bucureşti şi de la Kremlin, nedeschise încă, ar putea dezlega marele mister de pe aeroportul din Moscova.

Un comunist convins, cu destin întortocheat

S-a născut la 25 august 1915, în Bucureşti. A intrat în PCdR în anul 1933, cu ocazia grevelor ceferiştilor de la Griviţa. În partid era însărcinat cu activităţi redacţionale. De aici i s-a tras. A fost arestat în 1934 şi condamnat în 1935 de către Consiliul de Război, fiind închis la Jilava, Doftana şi Craiova, până în 1937. În 1940 a fost arestat din nou.

Până în 1944 a trecut prin lagărele din Ciuc, Caracal şi Târgu Jiu. În puşcării şi în beciurile Siguranţei a cunoscut mulţi viitori lideri ai PCR/PMR care aveau să conducă timp de 50 de ani destinele României. Din păcate, destinul lui Grigore Preoteasa s-a frânt, în 1957, deasupra Moscovei. Ajunsese la funcţii înalte: ministru al afacerilor externe şi ministru
al propagandei.