Ministerul Agriculturii: Avem date inexacte despre nevoia de produse şi consum

Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, George Scarlat, a recunoscut că la nivelul instituţiei din care face parte nu există date complete şi reale referitoare la cantitatea de produse agroalimentare obţinute în România şi nevoia care există în piaţă.

Potrivit unui raport întocmit de Centru Român de Politici Europene, nivelul crescut de importuri corelat cu nivelul scăzut de consum din producţia internă a ţării reprezintă o vulnerabilitate majoră a securităţii alimentare a României şi o adevărată provocare în contextul actual.

Deficitul balanţei comerciale cu produse agroalimentare a fost de 807,3 milioane de euro, în primele cinci luni ale anului 2020, în scădere cu 13,2% faţă de aceeaşi perioadă din 2019, potrivit datelor centralizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). Potrivit aceleaşi surse, în perioada ianuarie-mai, exporturile s-au majorat cu 12,4%, până la 2,928 miliarde de euro, în timp ce importurile au crescut cu 5,7%, însumând 3,735 miliarde de euro. În general, exportăm materie primă şi importăm produse procesate/cu valoare adăugată.

România a înregistrat în 2019 un deficit de 1,225 miliarde de euro în comerţul cu produse agroalimentare, în creştere cu peste 8% faţă de 2018, când s-a cifrat la 1,133 miliarde de euro. Trebuie subliniat faptul ca în anii 2013 şi 2014 România a înregistrat excedent în comerţul cu produse agroalimentare: 300 milioane euro, respectiv 500 milioane euro.

În conferinţa „EAT SMART- Securitatea alimentară, vulnerabilitatea ascunsă a României”, moderatoarea Raluca Fişer i-a solicitat secretarului de stat în Ministerul Agriculturii George Scarlat să prezinte direcţiile strategice pe care Ministerul le are pentru încurajarea micilor producători.

„Să verific dacă am înţeles corect: dumneavoastră aveţi o bază de date cu suprafeţele arabile, iar retailerul are o bază de date cu nevoia de consum, astfel încât să existe o corelare concretă a proiectelor pe care le finanţaţi. Şi în momentul acesta există un dialog în care să se facă schimb de informaţii pentru a asigura cantitatea optimă în perioada necesară, să nu fie produse care nu ajung la consumator pentru că nu a fost corelată cerea cu oferta”, a afirmat Fişer.

„Sunt nişte date pe care noi ni le dorim pentru a face analiză şi a lua o decizie împreună  cu retailer-ul. Nu le avem. Recunosc că Ministerul Agriculturii are date mult mai inexacte, cel puţin din punct de vedere al nevoii şi al consumului. Şi de aceea avem nevoie. Nu vă ascund că a existat o iniţiativă a Ministerului de a impulsiona printr-un act normativ colectarea de date, tocmai pentru a lua nişte decizii cu privire la anumite politici publice”, a declarat Scarlat în timpul conferinţei Green Report.

Dorin Cojocaru, preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL) a explicat că datele din industria din care face parte sunt raportate lunar la Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), iar fermierii dau rapoarte către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) în legătură cu cantitatea de lapte vândută şi cu clienţii cărora le vând.

„Digitalizarea cred că este succesul. Acea platformă comună între Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, ANSVSA, APIA şi Institutul Naţional de Statistică. Date există, dar nu există unirea lor şi un departament de reporting care să culeagă datele, să creeze conexiune şi să le prezinte conducerii Ministerului. Ministerul Agriculturii, în ultimii 30 de ani, nu a avut un departament de raportare – doi, trei oameni care să facă rapoarte către conducerea Ministerului”, a afirmat acesta.

George Scarlat a replicat că Ministerul are astfel de date, dar insuficiente, deoarece „paleta este foarte largă”. Cojocaru, la rândul lui, a răspuns că Ministerul poate apela la serviciile unor firme specializate pentru realizarea unor studii de piaţă, aşa cum fac hipermarketurile şi asociaţiile mari de producători.

În secţiunea de comentarii de pe pagina de Facebook a Green Report, pe marginea conferinţei, Tiberiu Cazacioc, specialist în marketingul hranei produse sustenabil, a specificat că lipsa datelor pentru fundamentarea politicilor publice sectoriale este o problemă mai veche.

„Este nevoie de finanţarea unor studii despre risipa alimentară (pe tot lanţul), studii privind cererea şi oferta pe anumite filiere, studii privind comportamentele de consum. Sigur, operatorii privaţi sunt reticenţi în furniza date din motive lesne de înţeles, dar trebuie create mecanisme de încredere privind furnizarea de date şi agregarea şi analiza lor. Altfel este un dialog al surzilor şi orbilor, în care fiecare parte clamează nevoi şi probleme, dar nu ştim, science şi fact-based, care este situaţia. Până la urmă, o fundamentare slabă afectează mai ales finanţarea publică”, a scris acesta.