Mica romaniadă
0Considerate puternic ofensatoare şi peiorative, cuvintele „ţigan“ şi „jidan“ urmează să primească noi definiţii în viitorul DEX. Reprezentanţii Academiei Române declară că eliminarea definitivă a cuvintelor nu este posibilă. Noile definiţii sunt, în prezent, în stadiul de negociere.
„Ţigan - persoană cu apucături rele" şi „Jidan - evreu". Sunt cele două definiţii, conţinute de Dicţionarul Explicativ al Limbii Române (DEX), ediţia 2009, ce au declanşat, în ultimele zile, dezbateri academice şi propuneri de modificări ale modului în care înţelegem şi folosim cuvintele.
Propunerile de schimbare a celor două definiţii, înainte de Agenţia de Dezvoltare Comunitară „Împreună" şi de Centrul pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului din România, se bazează pe caracterul injurios, ofensator şi peiorativ prin care cele două cuvinte sunt explicate în ceea ce ar trebui să fie „Biblia limbii române". Dacă implicaţiile negative ale termenului de „ţigan" sunt prezentate în actuala formă a DEX-ului ca fiind „un epitet", situaţia în cazul „jidanului" este de-a dreptul hilară. Potrivit Dicţionarului, un cuvânt care a fost popularizat şi dus la rang de masacru de al III-lea Reich este forma „familiară" a termenului de „evreu".
Cum se schimbă un cuvânt
Potrivit reprezentanţilor Academiei Române, cei care au acceptat propunerile celor două ONG-uri, varianta excluderii celor două cuvinte incrimate din noua formă a DEX-ului este exclusă. Acestea ar fi fost transpuse în Dicţionar după împământenirea în cultura populară, iar o excludere definitivă a acestora n-ar schimba cu nimic modul în care oamenii vor continua să le folosească. Modificarea explicaţiilor însă este în plin proces de negociere. Potrivit vicepreşedintelui Academiei Române, Marius Sala, „au fost propuse anumite soluţii. Aşteptăm răspunsul dumnealor. Vom vedea ce şi cum se va modifica, însă o soluţie definitivă nu a fost decisă".
„Ţigan" este noul „Rom"
Dacă în cazul cuvântului „jidan", semnatarii plângerii cer adăugirea esenţială a faptului că respectivul termen este puternic ofensator şi că reprezintă „negarea propriei noastre umanităţi", în cazul cuvântului „ţigan" se solicită eliminarea completă din DEX, sau menţionarea sa, ca formă peiorativă cuvântului „rom". Acesta din urmă ar urma să fie definit ca „ROM, -Ă, romi, -e, s.m. şi f., adj ( termenul corect pentru femeie este ROMNIE). Persoană care face parte dintr-o populaţie originară din nord-vestul Indiei, care a migrat începând din sec. V în Persia, Asia Mediteraneeană şi în Imperiul Bizantin (...) şi care vorbeşte o limbă indo-europeană. Pe actualul teritoriu românesc, romii au fost robi până în anul 1856".
Click pentru a vedea posibila modificare din DEX
În prezent, cuvântul „ţigan" apare în limba română, pe lângă forma peiorativă, şi în manifestări mult mai neutre, precum nume de familie. Două exemple în acest sens sunt Mihaela Ţiganu (actuală Rădulescu) şi Alexandru Ţigănuşu (fotbalist al echipei FC Astra Ploieşti).
Veleităţile literare
Cuvântul „ţigan" şi derivatele acestuia au avut, de-a lungul timpului, şi o adevărată carieră literară, apărând în titlul mai multor lucrări de specialitate sau ficţiune: „Schiţă despre ţigani" a lui Kogălniceanu, „Ţiganiada" lui Ioan Budai-Deleanu, „La Ţigănci" a lui Mircea Eliade sau, mai recent, „Cântice ţigăneşti" a lui Radu Paraschivescu.
Dezbaterea lansată de folosirea repetată a unui cuvânt considerat ca fiind ofensator într-o lucrare literară aduce aminte în acest caz de celebrul „negro" sau „nigger" - în traducere „cioară", „cioroi" - utilizat extensiv de către Mark Twain în „Aventurile lui Huckleberry Finn".
Considerat insultător, cuvântul respectiv a cauzat interzicerea repetată a cărţii în anumite licee din SUA, propuneri de înlocuire cu sintagma „The N-word", sau chiar înlocuirea acestuia cu un cu totul alt cuvânt: „hipster".