„Mica recalculare”, după mai bine de un an de așteptare: „Și-au bătut joc de pensionari”/ „De ce trebuie să îi omorâți pe oameni?”

Pensionarii care au depus adeverințe pentru „mica recalculare” fac drumuri nesfârșite la casele de pensii să afle când li se emite o nouă decizie. „Am fost mințiți”, acuză reprezentanții acestora, punând argumentele pe masă.

Liniștiți o vreme după marea recalculare, care multora dintre pensionari le-a adus creșteri substanțiale de venituri, vârstnicii care au depus la casele de pensii, pentru „mica recalculare”, adeverințe privind veniturile nepermanente încasate au început să facă din nou drumuri lungi doar pentru a afla în ce stadiu se află procesarea acestora. Vorbim de adeverințe care atestă orele lucrate peste program plătite suplimentar, munca în acord, al 13-lea salariu, alte venituri peste salariul de bază pentru care s-au plătit dări la stat. Mulți pensionari au plătit pentru aceste adeverințe bani mulți pentru a le obține de la deținătorii arhivei. Sunt bani pe care poate nici nu și-i vor recupera în cazul în care în urma recalculării se stabilește că nu le crește punctajul (sunt, spun funcționari din sistem, și astfel de cazuri). În fiecare zi în care casele teritoriale de pensii au program de lucru cu publicul se adună zeci de pensionari care se adresează funcționarilor de la ghișeu cu aceeași întrebare: când ne recalculați pensia, când primim decizia?

Aceleași întrebări au stat și pe buzele reprezentanților pensionarilor din Olt veniți la întâlnirea lunară la Prefectura Olt unde se întrunește Comitetul Consultativ pentru Problemele Persoanelor Vârstnice. Marți, 24 februarie 2026, tema discuției a fost recalcularea pensiilor, pe care au dezbătut-o cu Iuliana Dincovici, inspector superior în cadrul Casei Județene de Pensii Olt.

Ce este „mica recalculare a pensiilor”

Discuția, pe alocuri aprinsă, a început după ce reprezentanta CJP Olt le-a explicat celor prezenți, folosind exemplul a doi pensionari, unul fost profesor, pensionat la 67 ani, celălalt fost muncitor în industrie, cu ani de muncă în condiții grele, de ce a fost necesară marea recalculare, realizată prin Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, intrată în vigoare la 1 septembrie 2024.

Aceeași lege este și baza „micii recalculări” care își propune să adauge la calculul pensiei venituri care înainte nu erau luate în considerare. Concret, se verifică din nou punctajul anual al fiecărui pensionar, pe baza tuturor datelor existente în dosar, valorificându-se venituri nepermanente precum: ore suplimentare; acord global/muncă în acord; prime; al 13-lea salariu; sporuri pentru care s-a plătit contribuție la pensie. În urma valorificării acestor venituri pensia ar putea crește din nou, deși sumele nu sunt spectaculoase.

Recalcularea este însă un proces dificil, care ar fi trebuit să înceapă încă din 2024, însă a fost întârziat mai întâi de faptul că soft-ul informatic nu a fost pus la dispoziția funcționarilor la timp. Sunt, pe de altă parte, milioane de dosare de verificat în toată țara, operațiunea presupunând cu mult mai mult decât simpla introducere a unor date din dosarul fizic în programul informatic, spun funcționarii, iar asta în condițiile unui personal insuficient la nivelul caselor teritoriale de pensii.

Peste toate, multe adeverințe din care ar trebui preluate aceste informații și introduse în program lipsesc sau sunt greu de validat.

Cum îi poate lăsa formularea „adeverințe care îndeplinesc condițiile de valabilitate și legalitate” pe pensionari fără dreptul cuvenit

Despre „mica recalculare” pensionarilor li s-a spus că aceasta se efectuează din oficiu, „prin valorificarea din adeverințele care îndeplinesc condițiile de valabilitate și legalitate”. Cheia este în formularea „adeverințe care îndeplinesc condițiile de valabilitate și legalitate”, pentru că pensionarii află dacă adeverințele de la dosarul lor respectă sau nu forma cerută doar în momentul în care se prezintă la ghișeu și solicită o astfel de informație.

Pensionarii este necesar să aducă la casa de pensii dovezi doar despre veniturile nepermanente încasate anterior datei de 1 aprilie 2001, după această dată informațiile existând în baza de date de la casele de pensii, a mai precizat reprezentanta CJP Olt. Foarte important este și „să se specifice în adeverință că s-a datorat contribuția la asigurările sociale de stat”.

Are importanță și modelul adeverinței. „Recalcularea pensiei prin valorificarea veniturilor lunare se face în baza unei adeverințe care îndeplinește condițiile de valabilitate și legalitate prevăzute la articolul 4 și articolul 5, aliniatul 1 din ordinul 487 din 2021 pentru adeverințele emise în perioada 18.06.2021 - 31.08.2024 și, respectiv, în baza unei adeverințe întocmite conform modelului prevăzut în anexa 6 din legea 360/2023 pentru adeverințe emise după data de 1 septembrie 2024 când a intrat în vigoare legea 360. Adeverințele trebuie să cuprindă mențiunea cu privire la faptul că angajatorii, deținătorii legali de arhivă sau operatorii economici autorizați de Arhivele Naționale pentru prestarea serviciilor arhivistice își asumă răspunderea pentru exactitatea și corectitudinea datelor înscrise și să fie certificate prin ștampilă și semnătură olografă a conducătorului entității sau a persoanei delegate în acest sens”, a precizat reprezentanta CJP Olt.

Ce se întâmplă dacă în urma recalculării rezultă un cuantum mai mic

Dacă adeverințele au fost depuse anterior datei de 1 septembrie 2024, când a intrat în vigoare Legea 360/2023, acestea se valorifică cu 1 septembrie 2024. Pentru adeverințele aduse ulterior acestei date pensia se recalculează în baza cererii, începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea de recalculare. „Adică dacă a fost înregistrată în octombrie, se acordă drepturile cu 1 noiembrie”, a dat reprezentanta CJP Olt lămuriri.

„De asemenea, trebuie să ținem cont că, potrivit dispozițiilor articolul 121 alineat 7 și articolul 125 din Normele de aplicare, în situația în care în urma recalculării drepturilor de pensie rezultă un cuantum mai mic pentru cel aflat în plată, se acordă numărul de puncte rezultat în urma recalculării, dar rămâne în plată cu pensia cea mare, pensie aflată în plată la data recalculării. Nu se micșorează dacă iese pensia mai mică în urmare în calculării”, a mai precizat Dincovici.

Procesul de recalculare a dosarelor pe baza cererilor depuse de către pensionari în urma prezentării unor documente noi este extrem de anevoios. În Olt, în perioada 1 septembrie 2024 - 31 decembrie 2025 au fost înregistrate 8.844 de cereri privind recalcularea pensiei, din care au fost soluționate doar 2.807.

„Veneau la televizor și spuneau să iau în calcul adeverințele de la dosar. S-a dovedit că a fost o minciună”

În sistemul de pensii este un haos, susțin reprezentanții pensionarilor, iar inechitățile care ar fi trebuit înlăturate prin noua lege, Legea 360/2023, sunt în parte încă acolo. Mai mult, pensionarii au fost păcăliți, a susținut Georgeta Zărvescu, reprezentanta unei asociații de pensionari.

„Haosul din sistemul de pensii este următorul: în momentul când s-au luat dosarele la rând pentru legea 360, în dosarele celor pensionați până în 2001 existau adeverințe duse la momentul respectiv. Dacă aveau cap cei din Ministerul Muncii, că tot au luat dosarul la mână, se uitau pe acea adeverință și trimiteau la persoană, cu legea 360, <vedeți că adeverinţa nu este bună, trebuie să o faceți conform anexei 6>. Nu! Și-au bătut joc de pensionari, pentru că veneau la televizor și ministra Muncii și președintele Casei Naționale de Pensii și spuneau să iau în calcul adeverințele de la dosar. Când a început recalcularea, s-a dovedit că a fost o minciună. Pensionarii au fost păcăliți. (…) Acum, cu acele recalculări, să vedeți ce se întâmplă. Nu se iau adeverințele pe care le-au avut oamenii, deși vă spun că adeverințele acelea care au fost până în 2001 au fost adeverințe corect eliberate, pentru că atunci existau arhivele și agenţii economici încă funcționau. Acum arhive nu mai există, s-au dat la agenți de arhive care nici nu știu să se uite într-un dosar. Și aici este grozăvia. Pentru că și-au bătut joc de pensionari, au spus că le ia, dar nu le ia în calcul, îi trimit acum că adeverințele nu sunt bune”, a susținut Zărvescu.

Interesul statului este, a susținut reprezentanta pensionarilor, ca drepturile care se cuvin pensionarilor în urma recalculării să nu fie acordate începând cu data de 1 septembrie 2024, ci cu începutul lunii următoare celei în care pensionarul aduce o nouă adeverință, dacă o aduce, care să corespundă modelului stipulat în actele normative.

„Acum le dă de la data când depun altă adeverință. Bătaie de joc. Știți de ce? Pentru că noi, pensionarii din țara asta, avem trei reprezentanți în Consiliul de Administrație la Casa Națională de Pensii. Sunt niște habarniști care primesc sute de milioane pe lună de la Ministerul Muncii și uite așa de asta avem pensii de mizerie”, a adăugat Zărvescu.

Pensionara a prezentat cazul unui pensionar de 89 ani, din Turnu Severin, care încasa o pensie de 3.600 lei și care mai mulți ani la rând s-ar fi judecat cu statul pentru a i se recunoaște anumite documente. În urma sentinței, casa de pensii din județul în care pensionarul își are domiciliul ar fi fost obligată să-i valorifice pensionarului documentele, astfel că acesta ar avea, potrivit noii decizii, un plus de 100 puncte.

„Are 89 de ani, de 20 de ani se luptă în instanță cu casa de pensii. Vă dați seama? Cât mai trăiește omul ăla să-și primească pensia corectă? Știți ce e în țară, la casele de pensii? Un haos total. Știți de ce? Că au fost angajați incompetenți politruci”, a mai susținut Zărvescu.

Pensionara a sancționat și absența directorului CJP Olt, avertizându-l totodată pe subprefectul care a coordonat întâlnirea că „dumneavoastră politicienii dacă nu veți pune profesioniști la următoarele alegeri și PNL și PSD veți fi zero”.

Interpretarea documentelor, un alt motiv de nemulțumire

Pensionarii din Olt au motive de nemulțumire și legat de stabilirea drepturilor de pensie. În cadrul discuției au fost semnalate cazuri în care s-a ajuns la emiterea unei decizii de pensionare după ce pensionarul a făcut sesizare la Casa Națională de Pensii, pentru că de la nivelul casei teritoriale răspunsul inițial a fost că acesta nu îndeplinește condițiile de pensionare.

Subprefectul Ștefan Nicolae a semnalat la rândul său o situație (vezi video) cu care se confruntă mai mulți medici veterinari ajunși la vârsta pensionării, cărora li s-ar fi transmis de la nivelul CJP Olt că nu pot fi valorificate anumite informații din cartea de muncă din cauza formei în care acestea au fost scrise, lipsind anumite elemente. „Există diferențe între județe”, a spus subprefectul. „Diferențe între județe nu au cum să fie, pentru că este același program informatic. Problema este în modul cum se interpretează adeverințele. Dacă adeverința nu este corect eliberată...”, a replicat reprezentanta Casei de Pensii.

„De ce trebuie să îi omorâți pe oameni, dacă grupa e trecută în cartea de muncă? De ce trebuie să vă bateți joc de ei? Se duce la cel care gestionează arhiva și ăla nu are habar să o completeze”, a adăugat subprefectul. „Noi luăm din carnetul de muncă grupa de muncã, dar dacă nu e trecut punctul și anexa, dacă nu se specifică în carnetul de muncă toate datele, noi nu avem cum să luăm. Trebuie să respectăm procedura legală. Dacă în carnetul de muncă nu se specifică corect că meseria cutare s-a încadrat la punctul... și anexa..., noi nu avem cum să luăm în calcul asta și cerem în completare adeverința”, a răspuns reprezentanta CJP Olt.

Programul buclucaș

Programul informatic ar fi trebuit să le ușureze angajaților caselor de pensii munca. În fapt nu se întâmplă așa, pentru că, a mai spus reprezentanta instituției, funcționarii sunt în situația de a verifica fiecare dosar în parte, refăcând calculul manual, tocmai pentru a nu-i lipsi pe oameni de drepturile care li se cuvin. După marea recalculare, în urma transmiterii deciziilor noi, sute de pensionari s-au adresat CJP Olt cu contestații, nemulțumiți de decizii. Pe baza acestor contestații s-au făcut verificări și s-au constatat și multe erori. „Salariații de la stabiliri pensii sunt cu dosare grămadă, pentru că nu mai au încredere în ce scoate programul. Se dau dubluri pe punctaje, la condiții speciale nu se acordă punctele... Ne-au promis că o să schimbe programul. În 2-3 luni de zile o să schimbe programul”, a mai spus reprezentanta CJP. Până atunci, funcționarii calculează manual totul.

Limitările programului informatic pe care îl au la această dată funcționarii vin din faptul că nu s-a ținut cont că pot să apară fel de fel de situații particulare. Mai mult, este un program pentru înscrieri noi, însă în practică funcționarii trebuie să rezolve și dosare care presupun trecerea pensionarilor dintr-un alt tip de pensie în pensia la limită de vârstă, sau transpunerea în dosare, printr-o nouă recalculare, a unor hotărâri judecătorești etc..

Vorbă multă, soluții puține

După aproape o oră de discuții, concluzia celor prezenți a fost că nu este nici pe departe de ajuns ca problemele să tot fie expuse fără să se indice și soluții concrete pentru rezolvarea lor.

Alexandru Mihalache, reprezentantul unei alte asociații a pensionarilor, a propus ca la discuțiile care se poartă în cadrul Comitetului Consultativ să participe și parlamentari cărora să le poată fi înaintate propuneri concrete pentru soluționarea diverselor probleme, urmând ca aceștia să le transforme în proiecte de acte normative.

„Mie îmi place să fim eficienți. (…) Găsiți în România un parlamentar care să vrea să vină și care să facă parte din Comisia de Muncă - în cazul ăsta, sau în cazul energiei (n.red. – temă în discuție în cadrul întâlnirii din luna decembrie 2025) - din Comisia de energie și așa mai departe. Acești parlamentari ne reprezintă, preia problemele pe care le spunem noi și le rezolvă și ne dau răspuns”, a propus reprezentantul pensionarilor.

Alexandru Mihalache a expus și o soluție concretă de rezolvare a problemei pensiilor, propunând să nu mai existe „100 de legi de pensionare”, ci una singură, cu o metodă unică de calcul. De asemenea, în sistemul de stat să existe o salarizare unitară, cu stabilirea clară a limitelor minimă și maximă.

„Eu vreau, încerc să conving, dacă pot, pe cineva, că trebuie să fie o singură metodă de calcul, o singurã formulã de calcul. Spre exemplu, care e la noi salariul minim în ţarã? Îl ştiţi, da? Care e salariul maxim? Îl ştiți, e al preşedintelui, da? Noi trebuie să ne încadrăm în aceste limite și cu pensia minimă, 1.281 lei, care este o bătaie de joc, iar pensia maximă trebuie sa fie pensia asta de stat, a celor care au lucrat în sectorul de stat. Iar cine vrea să aibă pensie mai mare poate să se înscrie suplimentar, să plătească pentru pensie particulară. (...) Președintele, spre exemplu, dacă iese la pensie și iese cu legea magistraților, ajunge la 18.000 de lei pensie. Dacă iese cu legea asta, anul ăsta, Legea 360, iese la jumătate, 9.000 lei. Acestea sunt inechități generale”, a conchis Mihalache.