Medicii români pleacă pe capete din ţară. Doar în 2013, 3.000 de doctori au ales să profeseze în alte state europene

Doar la nivelul anului 2013, aproape 3.000 de medici români au solicitat Colegiului Medicilor din România certificatele profesionale curente, documentul necesar pentru a putea profesa în spitalele din străinătate.

În total, în perioada 2008 – 2013 numărul certificatelor se ridică la 13.872 (1155 în 2008, 1401 în 2009, 2879 în 2010, 2982 în 2011, 2460 în 2012 şi 2995 în 2013).

„Continuarea şi în anul 2013 a exodului medicilor este o dovadă a neîncrederii profesioniştilor din sănătate în societatea românească şi în sistemul de sănătate. După mine, trebuie să fie un semnal de alarmă pentru decidenţi şi un imbold pentru a se lua măsuri rapide şi concrete de a proteja demnitatea medicilor, demnitate bazată pe respectul societăţii şi de creştere a veniturilor acestora”, a declarat profesorul Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România.

Peste 800 de chirurgi români profesează în străinătate 

Potrivit preşedintelui CMR, continuarea exodului medicilor în 2013 este o dovadă a neîncrederii profesioniştilor din sănătate în societatea românească şi în sistemul de sănătate.

Dintre doctorii care au solicitat certificate pentru a lucra în străinătate, cei mai mulţi au fost medici de medicină generală (2402), urmaţi de medici de familie (1.862), chirurgi (839), medici de anestezie şi terapie intensivă (651), de obstretică ginecologie (597), pediatri (529), radiologi (391) şi ortopezi (370).

Un studiu realizat de către Federaţia Europeană a Serviciilor Publice ca parte a unui proiect european extins a arătat că aproximativ 3% dintre doctorii români şi 5-10% dintre asistente emigrează în fiecare an. Destinaţiile favorite sunt Italia, Franţa, Spania, UK şi Scandinavia.

Statisticile arată că din anul 2007, de când Romania a intrat în Uniunea Europenă şi până în februarie 2013, un total de 28.000 de doctori şi 17.000 de asistente au aplicat pentru un post în străinătate, dintre care 80% au fost acceptaţi din punct de vedere al diplomelor şi al limbilor străine cunoscute, etc.

În plus, Romania a iesit pe locul 18 în cadrul studiului OECD realizat pentru a determina numărul de specialişti din domeniul medical născuţi în străinătate, cu 5.182 doctori şi 4.440 asistente.

În anul 2010, peste 7.000 de specialişti au părăsit ţara şi peste 4.000 au fost dispusisă lucreze în străinătate. În 2011, 16.500 doctori şi asistente au semnat contracte de muncă în afara graniţelor ţării, dublu faţă de 2010, când numai 8.100 au semnat astfel de contracte. Printre toţi profesioniştii care îşi caută un loc de muncăîn străinătate, angajaţii din sistemul medical se situează pe locul doi conform statisticilor de emigrare.

80% dintre tinerii absolvenţi români sunt pregătiţi să plece peste hotare

Studiile arată că  80% dintre tinerii absolvenţi sunt pregătiţi să plece peste hotare. Deoarece salariile din România sunt în jurul sumei de 250-300 euro, iar în Europa de Vest sunt de 10 ori mai mari, majoritatea specialiştilor români pleacă în alte tări.

„În aceste condiţii, clinicile şi spitalele din România au tot mai puţini profesionişticare pot oferi servicii medicale specializate, iar pacienţii sunt nevoiţi să caute ajutor în afara graniţelor tării. O asigurare privată de sănătate este o soluţie accesibilă care oferă servicii medicale internaţionale şi acoperire pentru toate procedurileimportante în cele mai bune clinici din Europa şi din lume” , declară Zahal Levy, preşedintele MediHelp International.

Măsurile de retenţie ale guvernanţilor, ineficiente 

În ceea ce priveşte motivele emigrării angajaţilor din sistemul de sănătate, studiile arată că migraţia din România a fost declanşată odată cu aderarea la Uniunea Europeană şi începerea crizei economice. Până la sfârşitul anului 2009, această situaţie a început să aibă un impact puternic asupra forţei de muncă din domeniul sănătăţii, a numărului de angajaţi şi salarizării, iar aceste transformări au determinat emigrarea personalului din domeniul sănătăţii, care a devenit o problemă îngrijorătoare.

O strategie eficientă pentru aceasta problemă lipseste şi unele dintre măsurile de retenţie a forţei de muncă din zonele rurale nu s-au dovedit eficiente.