Medicii propun majorarea preţurilor la ţigări. Ce sumă a plătit România în 2012 pentru tratarea bolilor cauzate de fumat

Sistemul de sănătate a plătit peste 1,2 de miliarde de lei la nivelul anului 2012 pentru diagnostiul, spitalizarea şi tratamentul bolilor provocate de fumat, în timp ce din taxa de viciu s-au colectat peste 1,1 miliarde de lei. Aşa arată primul Studiu de Impact Economic al Consumului de Tutun asupra sistemului public de sănătate, potrivit căruia în fiecare oră cinci români mor din cauza fumatului.

Sistemul sanitar a rămas cu o „gaură” în buget de peste 100 de milioane de lei, a atras atenţia medicul pneumolog Magda Ciobanu de la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din Bucureşti, unul din autorii cercetării. O primă soluţie care ar duce la scăderea numărului de fumători de la noi din ţară dar şi la colectarea unor sume mai mari la bugetul Sănătăţii ar fi scumpirea pachetelor de ţigări, măsură agreată de specialiştii din sistem.

„Creşterea preţului ţigărilor prin creşterea taxării ar fi o primă măsură foarte eficientă. Dacă am obţine finanţare ca să îi facem pe români să se lase de fumat atunci cheltuielile sistemului de sănătate ar scădea”, a declarat Magda Ciobanu, adăugând că numărul de cazuri spitalizate în 2014 pentru toate cele patru categorii de boli atribuibile fumatului - respectiv bolile cardio-vasculare, bolile cerebro-vasculare, cancerul şi bolile respiratorii şi tuberculoza - a fost de aproximativ 1.900.000, din care peste 550.000 au fost cauzate direct de fumat.

„Tutunul ucide pe bune”

Totodată, cheltuielile datorate fumatului reprezintă 38,4% din totalul cheltuielilor pentru bolile respiratorii şi 14,2% pentru cele cardiovasculare, a arătat preşedintele Fundaţiei Pneuma, profesorul Miron Bogdan.

„Ştiinţa ne pune la dispoziţie nouă, specialiştilor în sănătate, instrumente pentru a scădea cifrele de morbiditate şi de mortalitate, dar cu costuri semnificative induse de tratamentele şi tehnologiile moderne. În schimb, dacă ar exista un efort conjugat din partea tuturor factorilor de decizie implicaţi, atât pe latura de sănătate publică, cât şi pe cea economică, de a adopta măsuri pentru scăderea numărului actual de fumători, se vor vedea aceleaşi roade, dar fără a se cheltui resurse financiare suplimentare", a spus Bogdan.

„Tutunul ucide şi ucide pe bune. Dă cu plus doar în buzunarul celor din industria de tutun. În Uniunea Europeană, România este un fel de scrumieră, se fumează peste tot. Nu ar trebui să se ţină cont de interesele companiilor pentru că banii care vin la buget dau cu minus”, a explicat şi Cornel Loghin, director la Reţeaua Europeană pentru Prevenirea Fumatului.

Pictograme pe 65% din suprafaţa pachetului de ţigări

Potrivit acestuia, ţara noastră are la dispoziţie doi ani pentru a pune în practică o directivă europeană adoptată în luna mai a acestui an.

„Pictogramele vor fi pe 65% din suprafaţa pachetului de ţigări, vor dispărea aditivii şi aromele, iar tutunul va trebui să aibă gust de tutun, pentru a nu înşela consumatorul. De asemenea, vor dispărea pachetele de ţigări dedicate doamnelor”, a completat Loghin.

În ceea ce priveşte programul naţional Stop Fumat, care anul trecut a avut finanţare zero, acesta a primit anul acesta 700.000 de lei, după cum a ţinut să precizeze Magda Ciobanu, coordonatorul programului. În prezent, doar la nivelul anului 2014, peste 2000 de pacienţi au reuşit să se lase de fumat cu ajutorul tratamentului. Alţi 1.000 ar putea fi cuprinşi în buget până la sfârşitul acestui ani. „Este puţin comparativ cu necesarul, dar măcar e ceva”, a subliniat pneumologul.