Medicii legiști critică ordonanța antidrog și avertizează că lasă loc de interpretări și abuzuri față de șoferi

Consiliul superior de medicină legală a luat act de OUG 84/2024 (ordonanța antidrog) și precizează că nu este de acord cu o serie de prevederi ale acesteia care pot aduce atingere unor drepturi fundamentale, constituționale. Medicii legiști avertizează că actul normativ lasă loc de interpretări și abuzuri.

În plus, spun legiștii, prevederile incriminate pot aduce atingere prestigiului instituției medico-legale (despre care spun că nu a fost oficial informată și nici nu i s-a solicitat un punct oficial de vedere) și sistemului de probațiune judiciară.

„Poate duce la abuzuri”

Referitor la punctul 11, prin care se modifică Art. 38, Consilul amintește că alineatul 1 prevede obligativitatea conducătorilor autovehiculelor de a se supune testării în vederea consumului de substanțe psihoactive ori a concentrației de alcool în aerul expirat, la solicitarea polițistului rutier, iar alineatul 2 prevede situațiile în care polițistul rutier este obligat să solicite conducătorilor autovehiculelor testarea.

„Cu toate acestea, din analiza textului legislativ reiese faptul că polițistul poate solicita testarea și în alte situații, doar că acestea nu sunt obligatorii. Această posibilitate poate duce la abuzuri, nefiind stabilite explicit situațiile în care polițistul poate (fără a fi obligat) să solicite testarea. Față de cele de mai sus, considerăm că se impune precizarea tuturor situațiilor în care va fi realizată testarea”, se arată în comunicat.

Medicii legiști au obiecții șu cu privire la punctul 16, prin care se modifică Art. 88 alin. (2^1) și spun că realizarea testărilor de toxicologie în afara sistemului medico-legal, în vederea stabilirii prezenței substanțelor psihoactive la conducătorii auto este IMPROPRIE probațiunii judiciare.

„Trebuie menționat că, datorită sensibilității extrem de mari a probelor analitice actuale, pot fi detectate substanțe psihoactive la niveluri mult sub cele care pot duce la efecte clinice, putând fi detectate inclusiv substanțe care apar în corp prin mecanism pasiv (de exemplu, inhalarea de fum de marijuana de la o altă persoană, care consumă substanța respectivă poate pozitiva un test rapid sau un test pe sânge pentru cannabis/metaboliți)”, se arată în punctul de vedere al Consiliullui superior de medicină legală.

„Codeina, utilizată ca antitusiv în cantități reduse, va da reacții pozitive la opiacee”

Medicii legiști avertizează că unele substanțe psihoactive pot fi prezente în cantități extrem de mici în alimente, aici exemplul clasic fiind macul, care conține cantități infinitezimale de opiacee, fără niciun efect clinic, dar care pot duce la pozitivarea testelor toxicologice:

„Multe medicamente uzuale conțin substanțe care pot duce la pozitivarea unor teste toxicologice, fără ca ele să fie în concentrații apte de a duce la o afectare a capacității de conducere autovehicule. De exemplu, codeina, utilizată ca antitusiv în cantități reduse, va da reacții pozitive la opiacee. Cantitatea utilizată ca antitusiv NU are efecte asupra capacității de a conduce autovehicule. Utilizarea prospectului medical pentru a evalua prezența unor substanțe psihoactive NU este o metodă fezabilă de identificare a substanțelor care pot fi identificate prin testări toxicologice, deoarece acesta nu conține informații cu privire la remanența în organism a substanțelor active farmacologic, aceasta fiind mult mai mare decât durata de timp cât medicamentele respective au efecte clinice” 

De exemplu, dacă o substanță X are efecte clinice 4 ore (valoare trecută în prospect), este posibil să dea rezultate pozitive la examenul toxicologic la 8, 16, 24, sau chiar 48 de ore (funcție de sensibilitatea aparatului de analiză), lucru care NU este precizat în prospect.

Consiliul superior de medicină legală mai arată că proiectul nu ia în considerare recomandările forurilor mondiale de toxicologie, care vizează crearea de centre unitare, regionale ideal, cele care asigura metoda, reproductibilitate şi calitate, dar şi flux continuu de analiză şi implicit şi costuri mai limitate – „recomandare exact contrară prevederilor acestui proiect care induce o fărâmiţare a reţelei de toxicologie expertale în zeci/sute de laboratoare, făcând extrem de greu de atins şi menţinut dezideratele de mai sus ()... Prin urmare, rezultatele vor fi extrem de contestate şi contestabile, fapt ce va duce la o încărcătură şi mai mare pe sistemul de toxicologie, dar şi costuri mult mai mari, inclusiv prin dificultăţi în realizarea expertizelor toxicologice”.

„În absența unei confirmări, în sânge, conducătorul nu ar trebui să fie considerat a fi sub influența substanțelor psihoactive”

Legiștii mai spun că, în absența unei confirmări, în sânge, a prezenței unei substanțe psihoactive, în doze care pot avea efecte clinice, conducătorul de autovehicul nu ar trebui să fie considerat a fi sub influența acestora, iar carnetul nu ar trebui retras decât, eventual, pe o perioadă limitată (12-24 ore), o reevaluare trebuind să fie făcută apoi după.

„La momentul actual, nu există la nivel național alte laboratoare de determinare medico-legala a substanțelor psihotrope, ca urmare, nu se poate vorbi anticipativ de o posibila apariție a acestora. Ca urmare, nu se poate accepta alocarea răspunderii unor astfel de analize pe baza unor viitoare (necunoscute incă) criterii de acreditare și de asemenea este imposibil de a anticipa un preț al acestor prestații. Având în vedere modul de creare a rețelei de toxicologie medico-legală, apreciem că pentru laboratoarele IGPR ar fi nevoie de ani de zile și zeci de milioane de euro, de angajări masive, achiziții de echipamente cu toate implicațiile ulterioare (licitații, contestații)”, se mai arată în același punct de vedere.
 

Referitor la punctul 7 al ordonanței prin care se modifică Art. 22 prin introducerea de opt noi alineate, Consiliul superior de medicină legală spune că Alineatul 8^1 impune obligativitatea medicului, indiferent de specialitate, de a constata „că o persoană, titulară a unui permis de conducere, aflată în evidența sau îngrijirea sa, prezintă simptome ce pot afecta capacitățile psihologice necesare pentru a conduce autovehicule, tractoare agricole sau forestiere ori tramvaie, este obligat să emită bilet de trimitere, în care se menționează simptomele constatate, către o unitate psihologică autorizată de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.”

„Fișa de aptitudini auto conține deja o examinare psihiatrică”

 Acest fapt ce creează o obligație, în sarcina personalului medical, care nu este prevăzută în curricula de pregătire profesională a oricărui medic avertizează medicii legiști

„Dacă se dorește introducerea obligativității unei evaluări psihologice în vederea obținerii/redobândirii carnetului auto (ceea din punctul nostru de vedere nu este necesar, având în vedere faptul că fișa de aptitudini auto conține deja o examinare psihiatrică), acest lucru se poate face fără a implica medicii, indiferent de specialitat”, se arată în punctul de veder al Consiliului superior de medicină legală.

Instituția precizează că medicii, din majoritatea specialităților medicale, nu au competența de a evalua capacitățile psihologice de a conduce autovehicule, acesta putând fi, cel mult, atributul psihologilor, al medicilor psihiatri, care au competența de a evalua capacitatea psihică a unei persoane, sau al comisiilor medico-legale psihiatrice, care au atribuții în stabilirea prezenței competenței psihice și a discernământului.

 „În opinia noastră, acest punct trebuie eliminat sau modificat în sensul celor de mai sus”, mai arată Consiliul.

Punctul de vedere integral al Consiliullui superior de medicină legală, AICI.