Medicamentele ieftine au devenit nerentabile pentru producătorii de medicamente. Cum a evoluat taxa clawback în ultimii ani

Peste 80% din medicamentele sub 25 de lei au devenit nerentabile pentru producătorii români de medicamente. Aceştia dau vina pe taxa clawback, pe care sunt nevoiţi să o achite, care a crescut considerabil faţă de anii trecuţi.

„Taxa clawback reprezintă 5 lei, adică 25% din costul unui medicament care la producător este 20 lei şi în farmacie 25 lei. Dacă scădem costurile de producţie, de desfacere şi celelalte taxe şi impozite rezultă practic că aceste produse au rentabilitate zero. Situaţia este şi mai gravă pentru medicamentele sub 15 lei, care dau pierderi de 1-2 lei”, a declarat Dragoş Damian, directorul executiv al Patronatului Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER). 

Potrivit acestuia, taxa clawback  a crescut în T3 2017 cu 30% faţă de T3 2016 şi cu aproape 60% faţă de T3 2015.

Ce medicamente sunt de negăsit

Criza medicamentelor ieftine se va adânci, arată specialiştii. Printre produsele care acum lipsesc efectiv din farmacii se numără Omezul, un protector gastric, dar care are un înlocuitor, Diaprel - destinat diabeticilor, dar şi Salofalk-ul - tratament de lungă durată pentru bolnavii cu boli gastrice. 

De asemenea, un tratament esenţial pentru epileptici, Trileptal, este de negăsit şi, spre deosebire de alte medicamente, nu are alternativă terapeutică, punând astfel viaţa pacienţilor în pericol. Un alt produs care lipseşte este Parabine, medicament împotriva durerii, dar şi Ciclopenul, un antibiotic pentru tratarea infecţiilor. Iar lista Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, în care sunt trecute medicamentele care lipsesc sau care nu vor mai fi puse pe piaţă din 2018, este actualizată constant. 

„Avem comenzi pe care nu le putem aduce de la niciun depozit din ţară şi pe care nu le-am găsit nici la alte farmacii din lanţ. Sunt produse ieftine care efectiv sunt de negăsit. Remarcăm lună de lună că dispar tot mai multe medicamente, deşi le prescriu medicii, dar noi nu le putem da pacienţilor pentru că nu le avem”, a explicat o farmacistă din Bucureşti. 

În aceste condiţii, variantele care rămân în picioare nu sunt foarte multe. Fie bolnavii scot mai mulţi bani din buzunar pentru a-şi cumpăra tratamentele, fie le cumpără de la bulgari sau unguri.